Poezie
Ca doi copaci
1 min lectură·
Mediu
Ca doi copaci dac-am fi fost
Despăduriți și fără rost
N-am fi –nfrunzit,rod nu aveam
Fără iubirea prinsă-n ram
De-am fi fost râuri fără mal
N-am fi purtat nimic pe val
Nu coboram lin catre mare
Fără iubire, fiecare
Rotunde ceasuri de-am fi fost
Am fi rămas fără-adăpost
Neîntâmplați , fără popas
Fără secunde, fără glas
Tot doi copaci si azi suntem
Si-n amintiri de vrem-nu vrem
Ne îmbătăm privind în jos
Către iubiții care-am fost
Cu ramurile fără flori
Mă mai cuprinzi de subțiori
Îmi mângâi trupul meu în vânt
Plecandu-te pân’ la pământ
Căci nu iubirea-i un păcat
Și dacă ea s-a întâmplat
S-o lași la usă este greu
Să pleci la drum, golit mereu
Știm unul altuia de mult
Ne-am fost și casă și tumult
Și-n carnea timpului ne-am dat
Întreaga viață pe-un păcat.
001.835
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- CAMELIA FLORESCU
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
CAMELIA FLORESCU. “Ca doi copaci .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-florescu/poezie/14113642/ca-doi-copaciComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.