Poezie
Fantomele eului
1 min lectură·
Mediu
FANTOMELE EULUI
Poate c-ar trebui să alerg
dar mi-e teamă
că urmele pașilor mei
o să mă fugărească
până în lacrima strămoșilor
prelungă și infinit de curgătoare.
Mi-e frică să întorc capul
ca nu cumva urmele pașilor mei
să ia chipul sălbaticilor cai ai deșertului
Cuget și tac.
Mi-s martori și tovarăși
tăcerea și propriul eu.
Mă voi opri din această fugă
De mine, de strămoși, de eu.
022.386
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Camelia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 68
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Camelia. “Fantomele eului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/camelia-0014113/poezie/134408/fantomele-euluiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MAbine, iata ca ma intorc la acest poem!\"mi-e frica sa intorc capul, ca nu cumva urmele pasilor mei sa ia chip[ul salbaticilor cai ai desertului\" aici e singura perla,restul permite-mi sa fiu sincer e degeaba,si chiar suparator\"cuget si tac\" poezia imi da o senzatie de singuratate maladiva dusa pana la stramosi.probabil iti trebuie o iubire mare.in rest mai vb pe mail.din tg- jiu prietenul tau mihai amaradia.
0
nu mi se pare a ideea poetica e de substanta, dar poiate ca nu am priceput eu.
papa ne mai citim
p.s. ai grija la constructia gramaticala.