Călin Cătălin Răpciune
Verificat@calin-catalin-rapciune
„Doar încercarea moarte n-are.”
A fost odată k niciodată un Făt care crestea într-o zi cât altii într-un an... Nu vreti să stiti cum arăta după vreo 3 luni...
…de unde știu că e frumoasă? Pe dinăuntru, oameni buni, căci pe dinafară habar n-am ;). Iar parte din înăuntru se vede cu ochiul liber mai sus…
Pe textul:
„Lui Aleks, cu drag" de Alina Manole
e o picatura de perfectiune in aceasta miniatura calda, scrisa parca cu drag.
m-a cucerit complet!
iar metafora zilei este...
Pe textul:
„...cu pui" de Silvia Van
Ca să scap de micul stres,
al silabelor, vă spun că
eu aseară am ales
să schimb reguli, și nu ...muncă.
Pe textul:
„Nehaiku pre-R.E.M." de Călin Cătălin Răpciune
și nu pot să mă măsor
cu alți de pe-aici, o mie.
Și mai vreți să am… umor?
Ignorând răul de mare,
mă agăț de totuși de barcă:
încercarea moarte n-are!
Moare numai cel de-ncearcă…
Pe textul:
„Poezie.rău" de Călin Cătălin Răpciune
De la un vers defunct;
Îmi pasă, până la un punct,
Căci ei - nu sunt ai mei...
Pe textul:
„Poezie.rău" de Călin Cătălin Răpciune
Si nici eu nu am putut alege intre cele 2 variante. mi-ati dat un schwung si acum oscilez: asa... sau asa... , asa... sau asa... (asa... sau asa...)
Pe textul:
„Dacă tac" de Călin Cătălin Răpciune
răpciugosul convertit
hop și el ținând smerit
pălăria jos, frăție,
la așa o parodie.
cât ți-a luat să o scrii, omule? dacă aș scoate una juma\' cât asta într-un an aș considera-o vedi napoli, poi poeziori mori.
respect.
Pe textul:
„El-Ghiocel (El Zorab in varianta www.poezie.ro)" de Viorel Vrânceanu
mersi pentru comentariu și încurajari ;)
Pe textul:
„Rezonanțe" de Călin Cătălin Răpciune
Pe textul:
„Rezonanțe" de Călin Cătălin Răpciune
Fir-ar să fie, la opinia despre direcția saitului am vrut să adaug un “părerea mea”, ca să nu-ți ridic replica la fileu cum s-a întâmplat până la urmă, dar la recitirea-corectarea textului s-a pierdut. Asta e, așa-mi trebuie (dacă ascult de lecții… ;), o înghit în sec pe-asta. Și... așa e, vom vedea.
Cât despre atitudine, așa cum e ea, este tot sinceră și determinată într-o mare măsură de stimuli din mediul în care se manifestă. În special de măsurile recente ale “autorității”... ;). Dacă alegi să desconsideri opinia juniorului răpciugos pentru că este bășcălios, treaba ta – măcar de ți-ai pleca urechea la comentariile și criticile nebășcălioase - am văzut câteva foarte bine formulate. Din punctul meu de vedere, fiecare culege ce a semănat - valabil desigur pentru mine, dar și pentru tine.
OK, să mai lămurim una, de pe partea închinării. Încă una și… Numele meu al doilea nu este Mafald și nici Omid, este …Călin. Nimic ciudat până aici, dar în combinație cu celelalte 2 se prezintă cam de râsul lumii. Îmi sună cam aiuritor acest nume ca un triolet, și de aici probabil unele complexe în declararea lui. Mă rog, a fost problema mea, până când am hotărât, ținând taurul strâns de coarne și apăsându-i grumazul, să-l fac nici mai mult nici mai puțin decât numele literar. E bine acum?
[Se pune întrebarea de ce am “cedat” așa ușor, de ce m-am plecat în fața regulilor, renunțând la statutul de veziDoamne rebel? Nu se pune? Bine. Să răspund atunci. :)]
‘Cause I’m a looser. :))
Și pentru că, în ciuda bosumflării care m-a încercat, m-am gândit că, în ton cu ce spune compatriotul Nicolae Tudor, eu am venit aici ca sa spun ce simt, să mă exprim liber și MAI ALES, dacă se poate, să învăț de la alții, să primesc sugestii și comentarii de la oameni cu o medie a bunei-credințe care mi s-a părut superioare altor “aglomerări” din mediul virtual românesc. Acesta este singurul obiectiv, și mărturisesc că prefer să fac acest “compromis” cu natura mea oh-prea-rebelă pentru ca să rămân “în web”. Și nu vreau mai mult decât să rămân la nivelul 0, să-mi permit să dau rateuri fără remușcări și fără pretenții de “autor recomandat”, iar orice nufăr mai acătării să fie ca o surpriză plăcută (dacă va fi să fie vreodată).
Doar să-mi lăsați un locșor unde să pot pulsa precum pulsarul. Dacă se poate cu atâtea preastandarde în vigoare...
Cu asta sper să închei capitolul “polemici și polemari” pentru multă vreme. Până la proba contrarie... ;).
Pe textul:
„Noutati si Noutăți" de Radu Herinean
Am observat că ți-ai pus în practică amenințările și ca urmare am ieșit cu un shut în dos din rândul celor cu nou text introdus pe prima pagină, intrând în exil, cum prevesteam. Înțeleg că mă încadrez la criteriile de expulzare, măcar la „nume declarat incomplet” sau la „texte de o calitate îndoielnică”. Buun. O nelămurire am: criteriile astea sunt înscrise la nivelul 90. Ce trebuie să fac eu (nivel 0 barat - la propriu și figurat) pentru a apărea pe prima pagină – ajunge să îmi declar numele (și să încep să scriu ceva de calitate neîndoielnică – a propos, cum se măsoară, care ar fi criteriile, cine judecă?), sau trebuie să aștept să urc pe scara ierarhică până la celebra barieră psihologică 100? (scuze, n-avui timp să verific dacă toți primpaginiștii sunt pluscentenari, de-aia întreb).
Just checking. Deocamdată, salutări tuturor celor care iau calea pribegiei și nu numai; ne vedem, pentru o vreme cel puțin, dacă veți vrea și om putea, ascunși prin celelalte pagini ale saitului.
Și încă ceva: parafrazând fragmente din lecția 2, saitul tău drag se pare că e pe cale să se transforme încet-încet dintr-o splendidă pepinieră, sălbatică și cu (mai) multe buruieni, poate, dar mustind de viață și spirit, într-o grădină cu ștaif, grădinar în livrea, alei drepte și cunoscute, și mai ales... gard (electric? ;).
Depinde de fiecare unde se simte mai bine. Punct și succes.
Pe textul:
„Noutati si Noutăți" de Radu Herinean
am încercat să sugerez într-o replică cu dinți de lapte (ce mi-a plăcut asta!) transformarea inversă - din făt frumos în porc.
sa fi găsit o muză?
Pe textul:
„Esec lamentabil" de Călin Cătălin Răpciune
în burta mamei.
Dar m-au scos!
Astfel că azi semnez voios,
soguicpar le.
(complet pe dos)
Pe textul:
„Esec lamentabil" de Călin Cătălin Răpciune
Mersi și salutari.
ER
Pe textul:
„Noutati si Noutăți" de Radu Herinean
Ciudat e omul…mult mai mare efect contrar (adică m-a făcut să mă gândesc chiar să schimb pseudonimul) a avut rugămintea lui Paul (scuze, dar am obosit psihic să tot zic “domnul” în sus și-n jos – dar dacă deranjează revin), cerere formulată politicos, iar nu imperativ. Ce-nseamna tonul, cum face el muzica! Sau ce-nseamnă respectul, în contextul în care un tip de comportament cultivă același tip de comportament…
Daa… domnule patron de site, înțeleg că intenționezi ca efortul tău de care cu modestie pomenești să aducă într-un viitor nu prea îndepărtat și niscai beneficii materiale – vrei să publici, să-l faci “comercial” (te rog pune-mă la punct dacă greșesc în deducție, dar într-acolo am înțeles că se întreapta linia evolutivă a conceptului poezie.ro).
Nu e nimic rău in asta, e dreptul tău, tu ești șeful siteului, tartorele carevasazică, la urma urmei ALEGI să faci ce vrei cu el. Poate și eu aș face pasul din spațiul “underground” spre notorietate și Comercial în locul tău. Meriți cele mai sincere felicitări pentru acest proiect! Am mai spus-o, sunt încântat de generozitatea ideii și a efortului, și îi doresc succes deplin.
Se poate ca, odată stârnită o asemenea furtună de cre(i)(a)ere, să aibă nevoie de o matcă mai încăpătoare, un debușeu mai mare. Sau poate că succesul pe care îl are (ai) acum prin “subterane” nu mai este satisfăcător pentru … “vanity is my favourite sin”, zicea Pacino în rol de Uciga-l-Toaca… ;-]
Oricum ar fi, se pare că felul în care ai gândit această evoluție viatoare presupune și un preț (și nu în bani*) plătit de unii dintre cei care cu entuziasm au adăstat vremelnic pe aceste diafane pânze www. Ca mine. Și ca elena maria. Si ca jupp derwall bitter. Și ca alții.
-----------------
* a propos, conexiunea la internet se plateste, asa ca chiar daca tie nu iti aduce acum vreun venit, pe noi (sau angajatorii nostri) el ne costa. Dar consideram că merită...
-----------------
Prețul de care vorbeam nu se poate captura în Material, căci estem el o pierdere subtil emoționalică, ceva inefabil si cu greu cuantificabil – să-i zicem pierderea entuziasmului pentru o idee/cauză, să-i zicem o infimă erodare emoțională provocată de o marginală dezamăgire că se impun niște restricții patprocustiene într-un mediu cvasisacru, al exprimării artistice libere.
Mai pe scurt, sunt de acord cu cele enunțate de elena maria, poate mai puțin partea cu renunțarea la a posta pe site din aceste motive. Pentru că are și perspectiva “exilului” farmecul ei – cel puțin la început. Poate (probabil!) că politica de epurare nickologică va avea succes în cele din urmă, și plictisindu-mă de tăcerea posturilor care nu-mi vor fi găsite, voi renunța după o vreme și voi căuta alte cuiburi mai calde și deschise (și) puilor de cuc. La urma urmei, de-aia postez pe-aici, să fiu citit, curios să aflu ce cred ceilalți – “vanitatea e pacatul lui preferat”…
Paul, dacă de rușine m-am ascuns până acum după un pseudonim (de o calitate poate îndoielnică, OK) îți dai seama ce rușine îmi va fi să-mi declar numele după ce am fost pus la zidul principal, în articolul principal al omului principal la principala rubrică “așa nu!”. Ce ți-e și cu complexații ăștia…
Dar o să “plasez” această atitudine ca “spirit de frondă, lupta împotriva prejudecăților de orice fel, mai ales în artă, mai ales în zilele noastre greu încercate de tot felul de închistări impuse sau autoimpuse, în condițiile unor mentalități distorsionate de ani grei de îndoctrinare ideologică fără precedent în istoria modernă a umanității”. E, sună bine? ;-) Și a venit așa, din poignet ;-)). Ce ți-e și cu televiziunea asta...
V-ați plictisit? Deja?... Păi mă gândeam să profit acum, cât mai încap pe prima pagină... Mai încap pe prima pagină oare?... ;-)
De fapt, are dreptate și maestrul (fost) mecenatic patron, site-ul nu pierde mare lucru cu dispariția unuia ca Răpciugoso... auzi și la ăla ce nume... Cine o vrea să citească ce aberează unul cu nume de-ăștia?!
Într-adevăr, probabil nu voi putea scoate niciodată din peatră seacă (sau cap sec) mai mult de niște puerile jocuri cu rima, gândul sau cuvântul. Și atunci, dacă nu poate fi de folos, maorul trebuie să plece. („maorul” nu e typo (sau tai-po) pentru „maurul”, căci acesta din urmă măcar și-a fi făcut datoria pe unde a umblat, de a putut să plece)
Și totuși… pe fundul cutiei pandorice a intelectului meu mărginit zace un gând, slăbit ca vai de el și transparent [de la întuneric]: dar dacă?...
Auzit-ați voi de-un crai
care-umbla fără alai,
plitocind cu nostim grai
niște flori, din mucigai?
Auzit-ați mai apoi
de un lac plin cu noroi,
pe care, din zece-n doi,
creșteau nuferi?
Nu știu dacă are vreo valoare pentru dvs., dar el, Rapciugoso, a vrut cum ca să sugereze ceva asemănător cu ideea aceea a unui lac plin de noroi. Poate unora le miroase, într-adevăr, a batjocură sau chici. Lacul acceptă opinia lor, dar ca pe o OPINIE, și poate se gândește să-și schimbe denumirea, dacă ei îi cer asta politicos pe motiv că zgârie chiar toate auzurile (deși, în ciuda numelui, a fost salutat cu ospitalitate la prima postare! hm...). Nu și însă dacă acest lucru este la “exercițiile IMPUSE”...
Perspectiva că vei vrea să “mă publici” și te vei încurca de pseudonim mă flatează. S-ajungem noi acolo, și negociem… ;)
Din păcate nuferi n-au prea dat sezonul ăsta.
Dar lacul mai speră.
Pe textul:
„Noutati si Noutăți" de Radu Herinean
Din comentariul tău am înțeles că n-a fost prea reușită faza. ;)
Accept și mulțumesc pentru vigilență și atenționare!
Pe textul:
„Lenjerie" de Ioana Dinu
Îmi cer scuze pentru că dintr-o eroare tehnică (bat-o vina) comentariul meu kilometric a apărut de 2 ori - prea mult chiar și pentru mine.
Cât despre de-acum obositoarea \"cauză\" a fetei-căreia-ii-plac-fetele-dacă-nu-cumva-e-băiat, am \"susținut-o\" pentru simplul motiv că mi s-a parut că a fost atacat(ă) [whatever] fără un motiv întemeiat (în opinia mea, și în cazul de față). Și mi s-a părut că se amenință puțin libertatea exprimării, un lucru drag mie. Mă rog, acestea fiind zise, fiecare cu părerea lui, am luat notă de păreri și consider subiectul încheiat. Aici vulturul, over.
Într-adevăr, sunt un om CARE nu citeste cine stie cât de mult, și recunosc că nu am... recunoscut acest fals, dacă e vre unul. Asta e.
Abține-m-aș, și nu prea pot - dar mă miră și mă dezamăgește ușor încrâncenarea cu accente elitiste ale unor oameni CARE emit judecăți de valoare pe un site literar, dar au mici lacune gramaticale în propria exprimare...
Hai că am fost și eu arogant la faza asta. Scuze. :-|
Pe textul:
„Lenjerie" de Ioana Dinu
Mi-a placut mult siteul cand l-am descoperit, absolut din intamplare. Cel mai mult mi-a placut ideea ca am gasit (in sfarsit) un spatiu in care sa ma “produc” artistic, anonim si liber, avand in acelasi timp confortul psihologic al unui om cu pretentii de inclinatii (precum tantarul cu pretentie de nas) ca “bazaconiile” scrise, chiar daca de un novice, au sansa sa fie citite si comentate / criticate de niste oameni de buna-credinta. Astfel ca orice critica (sau shut in tastatura) poate fi un pas inainte, caci din lucruri constructive se invatza.
Dat fiind ca in continuare mi se pare ca numita dsoara Ioana (ce-ar fi s-o tratam ca pe o persoana si nu ca pe o “minoritate”?) nu a depasit limitele bunului-simt artistic, cel putin nu la poezia asta, atat amenintarea cu suspendarea “fara parere de rau”, cat si afirmatiile despre “bazaconii” de “calitate slaba” pentru un – ah – “cititor de poezie constant” mie imi sugereaza - fara suparare - prejudecata, limitare a gandirii, cu accente de elitism si nitzica arogantza.
Nu cumva exista posibilitatea sa vi se fi urcat putin la cap succesul siteului, de care pomeniti? Parerea mea e ca acest succes (si eu am recomandat siteul, de la prima vizionare!) s-a datorat (cel putin in cazul meu) generozitatii ideii si deschiderii pe care am intuit-o la “membrii comunitatii”, in nici un caz restrictiilor si exclusivismului.
Sunt novice. Mi-e mult mai greu sa scriu, decat sa critic. Poate scriu bazaconii. Poate ce scriu nu convine / place unuia sau altuia. Exista insa liberul arbitru – nu-ti place, nu citesti! (Desi mie mi-ar placea sa citesti si sa spui ce nu-ti place...). Dar ce apreciez foarte mult este sansa care mi se da pe site.
Daca insa atat de laudata dvs. “comunitate” are nevoie doar de poeti gata de Herder, de laudatori sau conformisti (culmea! Intre “artisti”!...), daca m-am inselat si am gresit adresa va rog a-mi spune. Desi imi doresc sa nu fie asa.
In incheiere nu ma pot abtine de la 2 mici comentarii punctuale cu un graunte de rautate (ca sa ne meritam nick-ul, nu?): daca as da putin cu creierul (atata cat este), parca as spune “renumelui PE CARE l-a obtinut... etc.”, si pe de alta parte NU as spune “daca aceasta sarada CONTINUIE”. Imi cer scuze, dar ca un critic (si inca de texte “artistice”) sa impuna respect sugerez sa aiba el insusi in primul rand mai multa grija “gramaticala”.
In rest, numai de bine :).
Pe textul:
„Lenjerie" de Ioana Dinu
Mi-a placut mult siteul cand l-am descoperit, absolut din intamplare. Cel mai mult mi-a placut ideea ca am gasit (in sfarsit) un spatiu in care sa ma \"produc\" artistic, anonim si liber, avand in acelasi timp confortul psihologic al unui om cu pretentii de inclinatii (precum tantarul cu pretentie de nas) ca \"bazaconiile\" scrise, chiar daca de un novice, au sansa sa fie citite si comentate / criticate de niste oameni de buna-credinta. Astfel ca orice critica (sau shut in tastatura) poate fi un pas inainte, caci din lucruri constructive se invatza.
Dat fiind ca in continuare mi se pare ca numita dsoara Ioana (ce-ar fi s-o tratam ca pe o persoana si nu ca pe o \"minoritate\"?) nu a depasit limitele bunului-simt artistic, cel putin nu la poezia asta, atat amenintarea cu suspendarea \"fara parere de rau\", cat si afirmatiile despre \"bazaconii\" de \"calitate slaba\" pentru un ? ah ? \"cititor de poezie constant\" mie imi sugereaza - fara suparare - prejudecata, limitare a gandirii, cu accente de elitism si nitzica arogantza.
Nu cumva exista posibilitatea sa vi se fi urcat putin la cap succesul siteului, de care pomeniti? Parerea mea e ca acest succes (si eu am
recomandat siteul, de la prima vizionare!) s-a datorat (cel putin in cazul meu) generozitatii ideii si deschiderii pe care am intuit-o la \"membrii comunitatii\", in nici un caz restrictiilor si exclusivismului.
Sunt novice. Mi-e mult mai greu sa scriu, decat sa critic. Poate scriu bazaconii. Poate ce scriu nu convine / place unuia sau altuia. Exista insa liberul arbitru ? nu-ti place, nu citesti! (Desi mie mi-ar placea sa citesti si sa spui ce nu-ti place...). Dar ce apreciez foarte mult este
sansa care mi se da pe site.
Daca insa atat de laudata dvs. \"comunitate\" are nevoie doar de poeti gata de Herder, de laudatori sau conformisti (culmea! Intre artisti\"!...), daca m-am inselat si am gresit adresa va rog a-mi spune. Desi imi doresc sa nu fie asa.
In incheiere nu ma pot abtine de la 2 mici comentarii punctuale cu un graunte de rautate (ca sa ne meritam nick-ul, nu?): daca as da putin cu creierul (atata cat este), parca as spune \"renumelui PE CARE l-a obtinut... etc.\", si pe de alta parte NU as spune \"daca aceasta sarada CONTINUIE\". Imi cer scuze, dar ca un critic (si inca de texte \"artistice\") sa impuna respect sugerez sa aiba el insusi in primul rand mai multa grija \"gramaticala\".
In rest, numai de bine :).
Pe textul:
„Lenjerie" de Ioana Dinu
