Calimero

La rascruce-n defileu,
Pe panoul ca un teu,
Scria: stanga-ncepatori,
Dreapta - doar cunoscatori.

Surpriză la cinema

Pipăit pe intuneric,
Un picior fin, diafan,
Când se lumină feeric,
Se vădi ... de porțelan.

Florine, Drag FLORR-ule, zau ca n-am mai vazut pe cineva sa treaca prin textele mele asa de constiincios. As da o stea aici nu numai pentru asta, dar si pentru ca ai pus o doza buna de sare si piper (ba si ardeiul parca-l simt ca pisca) si nu a iesit vreo lesinatura.

De fapt in registrul acesta, prielnic mie, m-ati onorat si la cronica de cenaclu, voi raspunde si acolo.

Multumesc si felicitari pentru textul tau.

Steluta de suflet!

Ghiocel si Calimero

Mihai, multumesc pentru cadou.

Cum, n-am baut nicicand din calimara,
Te cred cand zici: \"Cerneala e amara\".
Cat despre mine, vorba lui Neculce,
Imi place vinul cu o fata, dulce.

Don Adrian, aveti un typo. Gata-gata sa nu inteleg. Lipseste un \"ă\" pe ultimul rand.

Cred ca era oglinda ciobita.

Ne-au luat closca de aur
Si n-o dau, se fac ca ploua;
Stau de paza la tezaur
Si asteapta sa se oua.

Asta mi-a placut toata, Valeriu. La mai multe,

Dar disparitia prostiei va lasa desigur umoristii fara \"paine\". De aceea ma grabesc sa intreb:

Acum, ramasi fara prostie,
Ma-ntreb: Cine bombeaza pieptul?
Cine-si mai plimba fudulia?
Cine mai face pe desteptul?

Pe ansamblu, impresie bunicica. Aceasta datorita strofei finale, care contine o poanta buna, construita oarecum pe parcurs. Spun oarecum, pentru ca numai strofa :

De cum se scoalǎ, pe-noptat,
El mi le “cântǎ” pe moțate,
De știu précis cin’ n-a ouat,
Cǎ-i turnǎtor de calitate,

e \"rotunda\", fara cusur, restul sunt cam de umplutura. Dau exemplu numai strofa:

Dar ea, naivǎ se vedea,
(Școlitǎ bine-n orice caz)
Însǎ idée nu avea,
Prilej sǎ fac un pic de haz (!);

dar mai sunt si altele, tot de umplutura. La textul umoristic nu-l lasi pe cititor sa rasufle, il tii in poante tot timpul, altfel il pierzi pe parcurs.

De discutat, de asemenea, abundenta semnelor de mirare. Daca va rade cititorul, asta nu semnele de exclamare il vor determina (am sucit fraza ca sa evit cacofonia). Poantele cele mai bune sunt spuse de actori pe ton mucalit, neutru.

Nici idee n-am vazut jamais scris cu accent, pentru simplul motiv ca nu se poate pronunta altfel.

Pe ansamblu, revin, mai buna decat productiunile anterioare, de care te plangi ca nu au recunoasterea cuvenita.

cu urari de bine si mai ales foarte bine,
Calimero

Mai plăcut decât să mor
Este să visezi aice,
Poate, cu puțin umor,
Lapte în păsat să-mi pice.
(Ion Diviza)

Unii-așteaptă, cum se zice,
Mura-n gură să le pice.
Ion, aici, în două șoapte,
E modest. Ar vrea doar lapte.

Zice Ion Diviza in Toamna pe Agonie:

Șuierând prin geamuri sparte,
Toamna ne-a împresurat;
LORY cugetă la moarte,
PAPU AS la însurat.

Asta s-ar traduce cam așa:

Și-n decor autumnal
Despre Lory Ion glosează,
Lung la Sfatul Comunal
Vrabia mălai viseză.

Maria Prochipiuc, cine alta, le zise bine de tot mai inainte.

Recent președintele României Traian Băsescu a făcut un apel către națiune ca cetățenii să nu dea de azi înainte ciubuc în instituțiile de stat. PRO TV

Fara sa fac pe inteleptul
Incerc sa va explic conceptul:
El s-a legat de cei ce dau
Si nicidecum de cei ce iau.

Ti-aduci aminte mai Florine,
Cand n-aveam bani, pe strapontine
Priveam pe scena, fara toale
Cum dantuiau, aproape goale,
In sala-aceea afumata,
Avand pe ele doar cravata,
Si, de departe, asa mici,
Aveau in par numai sclipici,
Ne rataceam prin el, zevzeci,
Ne-mpleticeam, croiam poteci,
Si mai cadeam pe macadam,
Cand se-ncingeau, vai, la Can-Can,
Si-atunci, saraci, fara-o techina,
Ne intorceam pe strapontina?

La Multi Ani, Rudy!

Medicul legist incearca imposibilul, dar renunta in fata evidentei

Ii puse mana, fără frică,
Sub fusta scurta, cum se poartă,
Ea nu miscă, nici atâtică,
Si-atunci, el a lăsat-o moartă.

Sarja umoristica amicala la lansarea volumului \"Ciorapii mei negri de plasa\":

Văzand că mulți au luat volumul
Să îl citească-atent acasă,
Un gand mă bate. Si-i dau drumul:
Cam tot atația au luat plasă.

Felicitari pentru lansarea volumului, Loredana. Sa ai parte de multe bucurii de acest fel.

Maria, din nou la inaltime cu acest \"colaj\".

Il pun si aici (l-am postat adineauri separat), n-aveti scapare:

Imnul Festivalului de la Agigea

Se va canta, pe melodia cunoscuta, optional si pe toate vocile,
la focul de tabara, la inchidere sau pe unde se va lasa cu cantec.

Cand se lasa peste-Agigea inserarea
Atmosfera parca-i de extemporal,
O neliniste, firesc, cuprinde marea,
Poezistii toti sunt stransi in festival.

Refren:
Si-n apa marii
Ce-i alba de la clor,
Un melc si-o scoica
Fac pe-ndelete-amor,
La-la, la-la
(bis)

La parter se canta-acum o simfonie,
Lumineaza licuricii ca un far,
Si-auzind c-aicea-s toti in agonie,
De la bar vine-ajutor un salvamar.

Refren:
Si-n apa marii
Ce-i alba de la clor,
Un melc si-o scoica
Fac pe-ndelete-amor,
La-la, la-la
(bis)

Sus la 3, se-aude clar o scartaiala,
Prin locasul cheii, patul insa-i gol,
El in slip, si ea cu mana-aproape goala,
Cu un toc eternitatii dau ocol.

Refren:
Si-n apa marii
Ce-i alba de la clor,
Un melc si-o scoica
Fac pe-ndelete-amor,
La-la, la-la
(bis)

Luna curioasa-i sus la perihelii,
Un calut de mare-n plasa s-a-nadit,
Pe nisipul ud, nu una, ci trei Elii,
Isi disputa-un autor cumva vestit.

Refren:
Si-n apa marii
Ce-i alba de la clor,
Un melc si-o scoica
Fac pe-ndelete-amor,
La-la, la-la
(bis)

Intr-un colt, langa-un pian si o chitara
Un poet saruta muza, fericit
Ca a prins-o, in sfarsit, in asta seara,
Nu cu altul, ci-ntr-un vers mai dichisit.

Refren:
Si-n apa marii
Ce-i alba de la clor,
Un melc si-o scoica
Fac pe-ndelete-amor,
La-la, la-la
(bis)

Rand pe rand, pe scena urca, grei, poetii,
De un juriu cantariti cu mult temei,
Multi cu scoala, altii doar cu scoala vietii,
Cel mai bun va lua desigur locul trei.

Refren:
Si-n apa marii
Ce-i alba de la clor,
Un melc si-o scoica
Fac pe-ndelete-amor,
La-la, la-la
(bis)
(bis)

scuze, se va citi 1001.
gura pacatosului. cred ca aceea e cifra exacta.

Acum, chiar la 10001,
Tu lasa-n pace, zau, gorunu\',
Si, daca vrei sa faci un semn,
Fa-l, bunaoara, chiar pe lemn.

Genule, dar pe celelalte 7215 epigrame-replici nu le numeri? Trece-le toate pe raboj.

Mai avea un singur gand:
Cand va fi un pumn de oase,
Pe mormant, sa-i scrie-un rand:
In sicriu de lemn - Tanase.

Sorin scrie aici una bestiala, antologica, vorba aceea.
O citez:

Un poet infatuat
Tot umbland pe interzis
A murit accidentat
De masina lui de scris.

Prima, epigrama initiala, trage nitel de ritm din cauza de cauciuc, dar asta e asa, ca sa caut pete in soare. Si aceea e maiastra. O citez:

Tilică, un poet hai-hui,
Trecând cu bicicleta-n goană
Și-a spart cauciucul într-un cui...
(Mă, care-ați zis că n-are \"pană\"?)

O reiau pe cea cu masina de scris:

Cu masina lui de scris
Versurile ies de vis.
Vezi, acum m-am dumirit
De ce, iar, am adormit.