Calancea Eugenia

În timp ce oamenii dorm, fii cu ochii pe ei. Stele fără număr soarele din cer strălucește, cum ar fi un rege. Primăvara s-a terminat: Și în pădurile sălbatice, nenumărate viețuitoare urează

Copiii noștri sunt viitorul nostru. Să formăm copiii, așa că dacă murim acum, copiii noștri să aibă un exemplu de la noi. Copiii noștri sunt ramuri din rădăcină, din tulpină, din lumină și

Mă întreb dacă stelele sunt aprinse pentru fiecare din noi, pentru a fi lumină și să ne găsească într-o zi cei de pe alte planete. Apoi să zburăm deasupra tuturor pe-un nor ce lin ne va

Sufletul este vopsit în culoarea gândurilor tale... Gândește-te la acele lucruri care sunt principiile tale și care sunt la lumina zilei. Tu poți alege conținutul personalității tale.

Apelul pierdut l-am resetat și- am așteptat...la infinit ca EL să mai sune, doar că....nimic, poate că..semnalul lipsește, dar EU... mai aștept, sper că...se revizuiește... semnalul

De-a lungul lacului un nebun pe undeva, e vară, chiar dacă plouă el stă în apă și strigă: "Doamne cer soare". Saună, se încălzește, miroase a mesteacăn. Încerc să-mi fac inima să se simtă

Dragostea ta măiastră e dulce ca mierea, fierbinte ca soarele, la fel de rece ca luna. Îmi reflectă bătăile inimii și le aruncă în aer ca și cum ar suspina pentru tine. Încălzește aerul pe

Stropesc cu lacrimi de iubire, iar cerul plânge după tine, durerea mea mi se revarsă, iar inima greu m-apasă. Ploaia strigă spre infern eu te-am pierdut într-un blestem. Sufletul meu s-a

Eu văd în depărtare și parcă n-am vedere, deși lumea e mare, văd peste tot durere. Spun că speranța e ultima ce moare, dar totuși e poveste și ea e muritoare. Și tot aud pe drum luptă

Azi stau în pat cu ochii către stele Vreau să mai scriu în cartea vieții mele... Să fie o mică deziluzie în iubire, Dar asta e, știu se cheamă, trăire. Aș vrea să duc o viață mai

Poveste, dragoste, amor, ce-mi dă târcoale încetișor, Să vadă dacă-n suflet port un ultim dor, Dar e parșivă și e rea când ea îmi joacă viața mea, Ca pe un rol incert, ades jucat d-un

Probabil în iubiri mai sunt uitări , El însuși, timpul, uită a lui cărări. Dar trupul tău e ca o vioară Și uite că iar, plouă afară. Eram frumoși, eram doar noi Curgeau afară triste ploi

Azi, nici o durere nu vreau și nu va fi, Noaptea a trecut și-acum i-o nouă zi Puterile-mi revin și las durerea toată, Undeva în drum și nu-i deschid vreo poartă. E-o zi cu veselie, dar nu-mi

Zori de zi îmi ești lumină m-am apropiat de tine m-am făcut un fluture să mă înalț ca un zmeu dincolo de iubiri am deschis ferestrele să intre lumina inima mi-am agățat-o de-o petală de

Am început să mă simt puțin ciudat, Ca o adolescentă cu fluturi în stomac. Parcă zbor spre noi zări și mă prăbușesc, Mă uit cu dragoste la tine și mă înroșesc. Sunt tristă că nu ești lângă

Noi pătimaşi în noaptea dezlănţuită, Cu multe artificii, ce e de noi dorită... Cu revărsări de tunet şi fulgere-n cascadă, În foc de fericire, iubirea lor s-o vadă. S-au încălzit, pierzându-se în

Și-a deschis ochii și s-a uitat la femeia lui, Ca în prima zi când a cunoscut-o. El a acoperit-o cu petale de trandafir, Apoi a aprins soarele, Pentru că razele lui ar putea s-o sărute. A

Când viața îți dă o mie de motive să cazi, te ridici, Când zilele par întunecate și nu ai nici o cale de ieșire, speri, Când dezamăgirile țipă mai tare decât visele, tu

Îmi plac acele gânduri obosite ale tale, mintea ta e obosită si neliniștită. Îmi plac mâinile tale muncite, murdare, care mângâie viața mea și fața mea Îmi plac reacțiile tale, comanda ta,

E-atâta minunăție, pe câmpia verde-ntinsă, c-a mea inimă sărmana, într-o vrajă e cuprinsă. E atâta frumusețe, când ai liber la visare că plutești de fericire, între cer, pământ și