Calancea Eugenia

Tu soldat...nu cu arme ci cu flori Ce ne dai mereu fiori... Ne faci câte-o fantezie Și dispari fir-ar să fie. Ne plac armele tale Sunt floricele...nu letale Crească macii pe câmpii Și

Citesc și simt în suflet primăvara, În tril de păsări îmi răsună zarea, În jur cănd totul e-nflorit Mi-e dor de omul meu iubit! Citesc mereu și înțeleg Viața de iubire s-o leg, Fără iubire

Eu nici acum nu știu Iubind, dacă se poate Să simți în tine un pustiu Și-n suflet te dor toate... Gura cu miros de floare Fie-ți noaptea într-un vis Și sufletul, mereu aprins. Fie-ți visul o

Tu m-ai învățat să cred Și in soartă și in vise, Stiu in viata să si pierd, Chiar de am doar uși închise. Nu am realizări in bani, Dar am pace sufletească, Și cu timpul peste ani Tot ce am

Sunt oameni din care curg poeme Și oameni din care curg furtuni, Suntem cu toții, ființe efemere Și toți gonim prin viață, ca niște nebuni...

Privirea ei mă încălzește, Cu zâmbetul mă liniștește Și dragostea i-o simt mereu De câte ori îmi este greu. Ea e raza mea de soare, Vieții mele-i dă culoare, Oricât anii-ar fi de grei Eu

În atâta verde Poate că m-aș pierde, Dar încă găsesc În verde primavară Ce-o să vină iară, Dor și bucurii, Multe poezii, Să citesc cu drag, Poeme șirag. Fă ce simți, dar cu răbdare, Și

Eugenia Palade Calancea 10 minute · Azi de dimineață Puțin am citit S-a pornit zăpada Sudul iar îngheață Stau și beau cafea Nu prea vad de ceață Despre anotimpuri Am vorbit în

Ochii mei azi sunt senini Au în ei privire blândă. Cred și văd iar în minuni Și sunt plini de voie bună. Ochii mei au plâns destul Lacrimi multe au vărsat. Din iubire neîmplinită Și de dor

Bărbații sunt ca pantofii cu toc. Sunt cei frumoși care te-au rănit, cei care nu te plac de la bun început, cei care nu pot fi niciodată ai tăi, cei care sunt fascinați de plecare, dar apoi

Am plecat să culeg vise Dintr-un anotimp bogat Cerul meu fără de vize Astazi iar m-a sărutat. În privirea ta ai brazi, Dimineața de pe perne Ce frumoasă ești azi, Dimineața-n poeme.

Doamne ce frumos răsună Melodia ta de inimă Versul ei cu mare dor Are rima si amor. Cantec... Sunet... Adiere... Freamat... Zambet... Si placere, Leac de-a inimii durere.

Am trimis un sărut pe cer. Vântul l-a văzut și l-a luat. Am visat la un înger blond. Noaptea întunecată l-a ascuns. Am ascultat cuvinte de dragoste Și în extaz este inima mea. M-am plimbat pe

Căutând infinitul O să-l găsești în zâmbetul unui copil. Ai grijă de acel zâmbet... E sufletul lumii. E doar un zâmbet. Chear și o lacrimă poate explica dragostea. Uită-te la

Visez un soare-n suflet, arzător Un câmp imens, cu multe flori, Mi-e cugetul nebun de dor De-o primăvară plină de culori.

Te port cu drag în vis Te port cu drag în gând, Te port cu drag în suflet... Doanme suspinând. Să te port în taină ... Ca pe-o scumpă haină, În lumea noastră vie Ca pe-o poezie. În

Cum să îmi explic menirea Când prin viață trec tăcut Rătăcind cumva gandirea Printr-un timp deja pierdut Soarele cândva se stinge Nici pământul nu rezistă Catastrofe din natură Viața o va face

Doar pentru tine am convins stelele să deseneze în cerul infinit ceva care seamănă cu tine.... Doar pentru tine o să-mi schimb pielea... Să nu văd anotimpurile fără tine. Chiar și în seara

Dintr-o dată brusc ai realizat Că timpul nu are timp, Nu există primul și apoi următorul Asta arată ceea ce ești înăuntru. E o sete nesfârșită. Pace și liniște. Eternul într-o clipă Se