Poezie
Când nasc monștrii
1 min lectură·
Mediu
e vulcanul Etna, vrea să deverseze
cu pământ și cer o flacără fluidă
mintea nu m-ascultă încă îmi valsează
“trepăduș” prin creier este un DJ
care fredonează, rupe, memorează
tandre amintiri.
despre un Olimp firave gânduri, oase
oscilează și prin scări
o toacă bate ne-ncetat...
a trecut o lume încă prea bizară
de la rămurică prin arid, e sol
praful ce se-adună și mă dă departe
dulce rămurica azi pământu-i gol
tânăra prinsoare valuri face-n tâmplă
mă rănesc frenetic azi în dezmințiri
ca să laud ziua care vine, nu știu
ce se-ntâmplă...
clocote prin vene curge lavă-n valuri
rupe terminalul, pajiștea umbrită
mă reped prin tine veșnic buzdugan
că ai fost răpită de la sânul mamei
de trei luni de zile, lavă peste-un an...
001340
0