Sunt mosul care iarta.

De vin la tine-n sat. Copila mea cu stropi de argint in poarta de ma astepti In miez de noapte de e rece peste sat oglinda lacului voi ingheta... Si stropii argintii de ploaie in nea-i voi transforma. Atunci sa vad durerea sau iubirea din inima ta! Sunt mosul ce te-adoarme in fiecare seara in noptile de vara! Sunt mosul din anii cand eram interzis de mai marii tarii... Dar veneam la tine pe ascuns... Si tu! Copila mea ai crezut. Ai crezut in mine! Si nu te-am dezamagit... Niciodata! In fiecare an cu sacul carpit veneam! Mai stii? Sau ai uitat! De vin acum la tine dezleg misterul care te-a dus departe in tarile calde... Ai fugit de mine. Ti-ai schimbat numele? Sau nu ma mai astepti cu atata temere in fiecare an in aceeasi zi... Esti cumva suparata? Ca n-am venit adeseori pe placul tau? Nu! Tu nu poti intelege ce-a fost in sufletul meu. Ai uitat ca sunt mos? Ca sunt batran si departarea e un risc pe care de multe ori nu l-am acceptat... Cati anisori ai? Patruzeci? A! Te inteleg. Copilasilor tai! Le-ai amintit de mine? Au poze cu mine? Nu stiau de mine? Spune-le. Astept sa-mi scrie... Sunt mosu care iarta...