x cu 2, x cu 3, x cu 5 (2)

Cine? Tot ea. Ce făcea? Chema vara. Toamna îi maturase înlăuntrul prea mult. Îl evoca pe Descartes, (avea nevoie de cineva deștept), dar mintea-i rămînea goală. De parcă toate gîndurile i-au curs prin corp în podea, strecurîndu-se prin spărturile podelei vechi. S-a culcat. Se temea să-i mai curgă măcar un gînd măcar. Și-așa rămase singură. \'\'În eventualitatea unei viitoare recenzii în ceea ce privește maiestuoasa operă de artă...\'\' -Ce caută aici?! -Nu știu. dar tînărul din fața ei o bate cu privirea. -Păi, și ea nu face același lucru? -Da, dar ea nu-și dă seama... În mijlocul unei odăi obosite, o aromă de amor se încinse. Ochii lui îi sărutau buzele, sînii, coapsele. O dezbrăcase. Se înfrupta din ea, și ea-l lăsa. Îl sim țea pătrunzînd-o, mîngîind-o... Și acolo, în văzul tuturor, făcuseră dragoste. ...Și nimeni nu și-a dat seama.