Imima ei era seacă , de durere , de nepasare și parca era legată cu lanțuri de o stancă ce o trăgea în jos în vârtejul fără fund , fără scapare . Era piatra din capatul ungiului ce îi cerea socoteală
ATRACÞII OBSCURE
Ochii de o tristețe nemărginită
Mă subjugă cu vraja lor efervescentă
Nemaiîntâlniții ochi păgâni mă îneacă
In tulburarea lor păstrată în visul etern al amăgirii
Măreția
Eram o prizioneră a gândurilor
Aruncată în jocul hazardului
Captivă a trecutului
Pe un tărâm fără conștiință
Îngrozită de intensitatea sentimentului…… de nepăsare
Cu fiecare clipă ce
C