Aștept să vină seara.Aștept să întâlnesc
Făptura cea supremă pe globul pamântesc.
Când noaptea fură ziua și Luna se desface
Atunci pălesc și eu..când ea mă ia în brațe.
Ofer tot infinitul
E o placere să-ți privesc chipul,
Spălat de lumina ce mi-a pătruns
întâia oară visul:
Lumina de Sus...prima lumină
Ce-a inundat Pământul,sublimă!
Dar de ce țipi?
Acum e liniște!Prea
Ușor,prea ușor toate mor,
Și zilnic un azi e ucis.
Cu capul în vânt,vreau aripi sa zbor
Ușor,prea ușor spre abis!
Vreau demoni și îngeri,heruvimi într-un cor
Să-mi cânte-n unison
Începe să ningă ușor
În răni deschise ce dor;
Cu sufletu-ntors în oglindă
Văd ochii ce vor să nu plângă.
Dar cine să ferece oare
Apa ce curge șiroaie
Din patru ochi înlemniți
De-a pururea
Tu zici epigramă,și parcă o spui cu ură.
Te iei de a mea mamă cand critici poezia pură.
Toți te-njură.Eu sunt binecuvântat de natură.
Te pui în gură cu mine ca Badea.Târâtură!
Analizând banal
Imaginează-ți o mare
Cu sclipiri luminoase...
Sunt frânturi din Soare.
Imaginează-ți!
Imaginează-ți o plută
Și un singur om ce ascultă
Gălăgia mării tăcută.
Imaginează-ți!
Imaginează-ți-l
De multe ori vrei să pleci,
luând cu tine acoarela
cu care îmi colorezi,
noapte de noapte,
visele.
Umpli o geantă Louis Vuitton
cu șoaptele
care îmi insuflau,
zi de zi,
o adiere de viață în
Nimic nu mai merge,sau merge pe dos
Unde \"leul\" conduce singur în post,
\"Fecioare\" vulgare cheltuiesc fără rost
În reclame ce nu apar nici măcar pe un post!
\"Berbecul\" se ia la harță cu
Ești frumoasă când te enervezi!
Când îți simt ura în ochii verzi
Mă pierd ca albinele-n livezi,
Și caut să te-\'ncit,să te-\'nervezi!
Îți gust carnea proaspătă și tare:
O felină
Soarele strălucește în unduiri de diamant
Ale lacului gri,suit pe cel mai înalt versant.
Picături de rouă plutesc de-asupra lui:o vrajă,
Sute,chiar mii de țânțari veninoși te prind în mreajă.
Un
Acum când luceferi îmi trag cu ochiul
Ascult tăcut lumina lor și regret
Acel timp mort,viitorul,trecutul,
Acest prezent,prost desenat în portret.
Dunele de pe plaje se zvârcolesc
Duse de
Nu te mai vreau în viața mea
Spui și repeți într-una;
Dar e ce spune inima
Sau nu suporți minciuna?
Știu că am greșit din nou
Și iar doresc iertare;
Dar sufletul meu este nou
Și-ți cere
Cobor,parcă din cer,la fel ca Horațiu
Caut un remediu pentru-a rămâne viu.
Emit ironic argumente pentru ce știu
Devin cinic,degeaba-ncerc,totu-i pustiu...
Aruncă afirmații
Cobor,parcă din cer,ca Horatiu
Căutând un remediu ca să rămân viu.
Emitând ironic argumente pentru ce nu stiu
Și devin cinic,că degeaba încerc,totu-i pustiu...
Toti aruncă afirmații
Am făcut atâtea greșeli
Încât n-am timp să le regret,
Am atâtea noduri în gât
Că simt c-o să le repet.
Mă uit la cer.E gri,noros;
Dar eu nu mai cred în Cer
E-un cerc ludic,vicios.
Nu vreau
Îți cer o sarutare,mi-o dai cu buze reci,
Îți cer o-mbrățișare,mi-o dai,pe urmă pleci!
Mintea ți-e învelită de-o pleură infuză,
Iar ochii reci și goi necontenit m-acuză!
Eu nu-ți cunosc nici
Noi
ne priveam prin web cam
pe lentilele ochelarilor tăi
se fomase luna
și firele de praf sclipeau stele
Te vroiam secretară
pe biroul mult prea mic
să putem face dragoste
Ai fi venit
Miliarde de zecimale,
pierdute în negura timpului lor,
mișună teleleu ca într'un mușuroi din țepi de pin.
Au uitat deja scopul,
sau poate că nu l-au știut niciodată,
mânate de instinct,
în
Noapte bună ei și-au spus
La lăsat,sub clar de lună,
El în minte i-a pătruns
Aducându-i voia bună!
Două inimi rătăcite
Se luau ușor în brațe,
Mari și foarte-ndrăgostite
Purtând trupul lor
Încerc să-mi revin...
Dar mă pierd în pustiu.E un chin.
Nu știu nimic de tine,doar că dormi.
Gânduri urâte mă apasă,ca doi bolovani enormi...
Nici nu pot gandi...sa le așez insist
Dar nu