Clopotele Magdalenei

Clopotele Magdalenei

3=333

I(pre)

Clopotele Magdalenei se trezesc numai noaptea

Un vis le urmarește prin norii de sticlă

Dar glasul lor e un secret și nimeni nu-l aude

Clopotele Magdalenei nu cheamă moartea,

Ci doar umbra albastră a copilului cufundată-n somn

\" - E timpul ca el să se intoarcă printre stele...\"

II(1+1=0)

Nu,nu e vis!

Când ochii se închid,

Prin ei,alții privesc ploaia prinsă-n lanțuri

Și aruncată-n mintea unui nebun...

\" - E timpul să vă intoarceți printre stele\"

Dar camera e goală

Și brațele Vaduvei se năruie,

îmbătrânite de așteptare

El nu mai e...

Doar pașii lui prin gând se aud,

Lunarii săi pași in odaia despicată-n două...

De ce s-a dus?

Să spele cerul ăsta absent cu sangele-i?

El nu trebuia...

Nu el era cel mort

în pantecul unei lumi ce-și trăia destrămarea,

Ci lumea în pantecul lui se prefăcea că trăiește...

Și-acum?

Acum numai zidurile îl mai pomenesc

Dar glasul lor e un secret și nimeni nu-l aude

Eu...eu nu mai pot vorbi...

Timpul vieții s-a scurs...iar al meu e tăcere...

...deasupra ochilor închiși și ridicați către boltă,un șarpe albastru desfașoară colțurile stelei.Acolo,inima Copacului așteaptă să fie deschisă, să redevină flux...să invoce încă odată numele:... Atunci cei doi aștri își șterg semnul de pe frunte și un cal alb apare in fața bărbatului și a femeii deopotrivă.Schimbarea incepe...Suntem egali în fața Oglizii, mereu nepronunțați nouă inșine. Ridicați-vă ,dar, acum, urmează Marea Cununie cu Sine!

Camera e goală

Și prin ziduri de carne vie, lumina se cutremură

Ochii s-au închis...

Nu, nu e vis!

\" - E timpul să te intorci printre stele\"

III(post:333=1+1)

Clopotele Magdalenei nu cheamă moartea

Doar umbra albastră a copilului cufundată-n somn

\" - E timpul ca ei să se intoarcă printre stele...\"

Și glasul lor e un secret

Nimeni nu-l aude