Poezie
Pentru frumoasa neterminată
1 min lectură·
Mediu
Demult m-ai întrebat de unde vii
Și de ce
Acei oameni își lasă inima
La capul tău
Eram tineri pe atunci
Și eu încă-ți pictam pe trup
Povestea unei lumi
Ce nu-și mai găsea sensul
Și te mirai
Cum
Dimineață era numai atunci
Când te trezeai plângând
Acum corăbii agale-ți poartă
Trupul
Păsări albastre nu ma sunt nici dimineți
Numai zile și nopți
Ce trec
Indiferente pe lângă noi
Pe lângă tine
Arareori același copil
Mai adoarme la copacul
În care ți-ai închis inima
Același străin încearcă din nou
Să rupă o coastă din trupul timpului
Numai că timpul e sterp...
Demult m-ai întrebat de ce
Acel străin te ține de mână, suspinând
De ce îi este trupul alb și tremurând
Și glasul apăsat
Acum e liniște în toate
Străinul nu mai e
Copilul a murit
Și încă mă mai uit
La povestea ce ti-am cules-o de pe trup
Povestea a unui om ce a uitat
În ochii tăi de lună
Un strigăt
De-atât a fost nevoie
Și Moartea a venit.
002.603
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Buzatu Adrian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 171
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Buzatu Adrian. “Pentru frumoasa neterminată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/buzatu-adrian-0008633/poezie/217037/pentru-frumoasa-neterminataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.