Poezie
Frica
1 min lectură·
Mediu
Mă chemi cu gândul și apoi, te-ascunzi de tine și de noi,
Vreau să te prind, să-ți spun să stai
dar curgi clepsidră
Poți să-mi dai
un rest de vreme, un rest de gând?
De ce ești aer atunci când eu pot din vânt lumini să țes,
și din iluzii poate-un crez?
Ți-e frică?
Dar și eu mă uit cu frică-n ochiul tău cel stâng...
Ești când trecut, când viitor!
Dacă doar fugi, prezentul gol e de-orice frământare
Și frica însăși...nu dispare doar pentru că ai refuzat să-ncerci să stai...
Și ai plecat!
Și te întreb, cu ochii goi: nu e păcat…să fugi de noi?
001.297
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Bunceanu Victoria - Delia. “Frica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bunceanu-victoria-delia/poezie/14157461/fricaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
