BSB

Primul haiku exprima cu adevarat acest sentiment numit toamna. Acesta plus al treilea... cred ca sunt cele care mi-au placut cel mai mult. Felicitari

Cristina

Interesanta poezie despre tacerile care ar trebui sa ne cuprinda.
Cu toate acestea poate o noua asezare a versurilor o vor face mai atragatoare, acum mi se pare greu de citit.
In rest, numai lucruri interesante pe aici

Cristina

Dupa explozia de culori pe care am observat-o pe poezie.ro in aceasta vara a venit timpul toamnei sa-si faca de cap printre versurile agonicilor. Asa si tu ai adoptat acesta tema, tema descopunerii, tema inceputului de hibernare, fuga de lume.
Ultimile versuri sunt ceea ce fac poezia sa pulseze cu adevarat

Cristina

Respira un intimism bine nuantat din aceasta poezie, a fugii din lume doar cu iubita, doar cu singuratatea, sa nu ne innecam. Nu mai este nevoie sa repetati gestul lui Noe de a lua animalele cu dvs. este indeajuns sa construiti arca. Mi-a placut azi... noapte

Cristina

V-as da o steluta pentru cerul ce ne priveste cu ochii mari de copil intrebator daca vom trece dincolo de panza prafuita. Azi aveti ceva tomnatic in dvs, asa ca nu-mi ramane decat sa va las un semn si un salut

Domnule poet te felicit pentru ca ai prins clipa duioasa a amintirii cu impartelile unui copil pur ce te afli. Desigur, fiecare dintre noi am fost copii dar tu ne amintesti ce inseamna sa fii inocent pentru ca doar asa dai fara sa te uiti in urma si fara parere de rau.
Constructia poeziei imi place pentru ca treci din universul familiei inspre cel cotidian, in strofa a 2-a se vede deja ca ai crescut si apoi in strofa a 3-a deja ai devenit un inger.
Felicitari

Cristina

Carmen azi ai reusit sa legi in cateva versuri ceea ce as putea numi din cand in cand feminitate voalata... ca mai apoi sa treci inspre palpabil, faci aceasta trecere atat de lin incat nu se simte cand ne treci din universul hainelor, cel ascuns, al budoarului tau (cu papucei rosii) inspre un nivel care are ceva de cotidian dar care continua sa ne tina in visare.
Te felicit pentru aceasta poezie de dragoste

Cristina

O poemuca scurta, aerisita si privita de undeva de sus.. de pe un pod :D Iar aceasta pierdere in drum... a identitatii... este bine prinsa in versuri.

TCOD

Ce frumos gând acesta de a face să întârzii timpul, să amețești ceasurile. Interesantă poemă. Mai trec,
Cristina

Cu adevărat o poezie de dragoste frumoasă, începând cu șoapta femeii a numelui tău. Oamenii sunt precum vremea, dogoresc vara, sunt foc, iar toamna vine să reașeze sentimentele. Mai apoi, doar mai apoi, începe să ningă, să fulguiască, să acopere ceea ce trebuie acoperit, să pună la dospit. Nu m-aș speria de toamna aceasta, pentru că este a dvs.

Cristina

O poezie interesantă despre trecerea timpului... despre măcinarea vremii. Cu toate acestea este dificil de citit datorită așezării... dacă ați încerca să îi oferiți o nouă îmbrăcăminte, poate atunci va fi mai reușită.

Cristina

Ai reușit să pui în puține versuri o stare pe care ai reușit să o prinzi atât de bine (fără pioneze). Cred că întoarcerea iubitei în sine ai punctat-o tocmai prin \"întoarcere în rama unei fotografii\". Iar iubita desigur, încă-l mai iubește. Frumoasă personală. Mai trec,

Cristina

Gabriela, da, ai aici un mesaj bine inchegat si asta mi-a placut la poezia ta.
Poate ma deranjeaza olecuta acel vers 2 cu \"ca de un morman de pietre\"... parca, parca nu este melodios. Desigur, asta e parerea mea!

Cristina

Domnule Szekely se pare ca in dimineata aceasta reusiti sa creati imagini vizuale pregnante. Da, timpul produce sentimente si poate de aceea si ne bucuram ca suntem oameni si ca nu ne admiram neclintirea precum bonsai-ul. Acest ultim vers este bine construit si in sine se afla cheia poeziei acesteia. Cat despre ultima strofa, parca este rupta din trupul poeziei, vorba aceea, \"nu corespunde realitatii\", dar poate gresesc. Poezia dupa mine s-a incheiat cu bonsai-ul


Cristina

Desigur, este vremea basmelor din nou, basme cu feți frumoși și frumoase cu cosițe. Mă bucur să descopăr că mai scăpăm din cotidian și depresie prin frumusețe.

Cristina

Emile, eram curioasa de iubirea ta asta si uite ca am intrat sa vad cum se arata in ora aceasta... diurna!
Sa le luam metodic: prima poezie trezeste la viata, totul este atat de natural si cuvintele curg singure, femeile tale sunt pazite de iarba mare si totul este lin. Mi-a placut in primul poem tocmai introducerea acesta a ta, tu esti un flastar pe care, cine stie? chiar dumnezeu l-a vegheat dintr-o samanta aruncata de femeie.
A doua este altceva, este atat de duioasa si de calda. Totul este mignon, pur si inocent, parca iubita ta este un portelan alb frumos. Si de ce nu am mai vedea astfel de imagini din cand in cand? (felicitari!!! mi-a placut mult)
A treia poezie --- ca orice barbat, trebuie sa ai si poezii in care fugi de femeie. Asta este cea intoarcerea barbatului in sine.
Patru - primesti sfaturi de la iubita si tu le imortalizezi, totul este intim, atat de intim!
Cinci - este poemul prin care pui punct, este un ciclu care se incheie cu femeile tale si cu totul care este la locul lui...

Felicitari!!!

Cu drag,
Cristina

Draga Paul

te recitesc de fiecare data cu placere si nici de data aceasta nu mi-ai inselat asteptarile. Da, mi-a placut mult poezia ta cu miros de cafea proaspat rasnita, cu un mic gram de misticism si oda inchinata iubitei cu rochie dictanto.

te salut

Cristina

Domnule Tarina poate incadrarea e gresita, ori eu nu am inteles mesajul textului dvs. Este atat de frusta imaginea ingerului caruia ii curge sangele incat parca restul poeziei nu mai are importanta. Mi s-au oprit ochii pe sangele acela si restul s-a estompat... poate o diluare a sangelui din strofa intai va face bine poeziei.
Cat despre umorul din poezie... ori este prea negru pentru gustul meu, ori nu mai stiu de gluma!

salut

Cristina

Dragul meu Anghel, bun prieten si carcotas, poate cateodata prea muscator, alteori cu foarte multa intelegere pentru tineret

iti raspund si poate... nu stiu... o sa intelegi!
un student la facultatea de ecologie nu trebuie neaparat sa fie si unul care intelege doctrina ecologista. Cand am afirmat ca sunt ecologista ma refeream strict la doctrina, am adoptat-o. Pe de alta parte, se vede clar ca nu mi-ai citit intreaga biografie in care am scris ... activez in Asociatia Verzii care este, guess what? ecologista. Nu in ultimul rand, fac parte din Federatia Tinerilor europeni Ecologisti... care deh...!!! este again Ecologista :))
Deci nu cred ca am gresit prea tare cand m-am considerat o ecologista (moderata)
Nu sunt de acord cu (cum le-ai numit?) \"aberatiile lui Andrei de mai sus\"... nu vorbesc despre acest lucru. Pur si simplu mi-am exprimat optiunea si am incercat sa impac si varza (ops, si asta e verde) si capra (asta nu mai e verde, asa-i?) Ce am spus eu a fost ca indiferent ce spui, daca sustii cu argumente cat de cat adevarate, atunci tu ti-ai facut un discurs (cauta prin carti Anghele). Oricum, m-a amuzat la culme bufeul tau de .... rautate mica ce esti!
Asa ca va imbratisez verde pe toti ecologistii si anti-ecologistii

Draga Petre
am citit si am recitit mesajul
Uite, ai acum in fata o ecologista care poate sa iti spuna, da, ai dreptate in mare, dar!!! desigur, bioxidul de carbon face bine plantelor (ca doar cu asta se produce fotosinteza), dar ma intreb totusi, tu ce combati aici? doctrina ecologista asa cum a fost ea scrisa in anii 1970 sau momentul actual? exista ecologisti si ecologisti. Eu ma consider moderata.
Oricum... felicitari. Sunt de parere ca un articol care isi are bine demonstrate ipotezele este un articol bun. Viata mi-a dovedit pana acum ca indiferent ce spui, atata timp ca esti convins si poti dovedi (chiar daca pare ciudat la prima vedere), atunci poate fi adevarat. Vorba aceea, totul este relativ!