Poezie
Casa mea
1 min lectură·
Mediu
Casa mea, înfiptă bine,
În pământul strâns,
Un adăpost peste destine,
Sub care toate ploile au curs.
Casa mea, cu rădăcini
Și trunchi de humă,
Casa mea, surdă de străini,
Sub străji de lună.
O casă caldă , în pustiul
Unei toamne,
Ca un ecou, de sub pantoful,
Unei doamne.
Casa mea vie, conținândă,
Ca o măsură,
A unei vieți mereu crescândă
Tot imatură.
Tot mai pustii și tot mai mici,
În casă,
Ne asezăm sub ochi doar frici,
Șezând la masă.
001287
0