O dimineață

Simte cum răsuflă cu greutate, în spatele ei, undeva, langă ureche. El doarme, ea nu. Se ține de mâna lui mare și grea și se uită la a ei, printre degete. Ar vrea să-i mângâie părul lung, apoi fața, bărbia, apoi trupul tot gol. Așa, să țină minte... Când o cuprinde toată, ea se ridică și se sprijină la marginea patului. Își aprinde o tigară și suspină. Suspinul o face să tușească. El își deschide ochii de plastilină și o întrebă de ce pleacă. Ea nu răspunde nimic. Îi întinde tigara și merge să facă cafea. Lui îi place amară. Ea nu știe asta. Mirosul de cafea proaspătă nu îl trezește. De abia seara își amintește numele Ei.