bogza gheorghe

ca un demn reprezentant al lumii in care traiesc, nu am avut rabdare sa citesc atent tot textul. in linii mari aici gasesc angoasele tuturor celor care vor sa gindeasca cit de putin in aceasta viata. acestia sunt ciudatii si marginalizatii lumii noastre, care cel putin de la Iisus incoace se afla intr-un regres continuu din punct de vedere spiritual. nu incerc sa-ti ofer un raspuns la multimea de intrebari puse de tine, fac o simpla afirmatie, testata pe pielea mea desigur: biblia si adevaratele valori ale vietii se inteleg doar in puscarie sau in deplina pustietate, departe de orice confort, de orice prieten, de orice punct geografic cunoscut, undeva printre straini si ca limba si ca traditii, acolo unde esti un nimeni, un inadaptat, un suportat din mila. nu stiu daca ma intelegi dar te rog sa pleci pe luna ca sa intelegi ce este bun pe pamint.

altii ar spune simplu sa binevoiesti a prăși un hectar de pământ si apoi, daca mai ai chef, sa-ti pui intrebari existentiale, ca cele de mai sus. eu nu ma numar printre acestia din urmă.

este foarte bine ca cineva a ridicat din nou problema la fileu.

e adevarat cu visul dar vezi tu de aceea a aparut zina Maseluta care, cu suflet american, ne preschimba dintele mort intr-un fabulos dolar. pe tine te-a vizitat zina Maseluta?
si nu muri, caci altfel nu iti vei mai schimba dintii si maselele pe dolari, ci doar simplu ii vei duce la cimitir impreuna cu tine. doamne fereste!

nu-mi place poza. o vreau pe aia cu multimea de oameni care se scurg pe stazi dupa ce s-a aprins bradul ala mare din Bucuresti pe 1 decembrie 2007. in rest totul e ok

Ninge ca un paradox de frumos. Când nu te voi mai iubi, mǎ voi îndrǎgosti iarǎ de tine.

Nu pot sǎ mǎ ridic... Atunci, mieii îmi lingeau din palmǎ sare de mare topitǎ de ultima scrisoare, gǎsitǎ de un câine flǎmând și el de cuvinte...

te mai vizitez .....

era un banc haios despre niste blonde precum BB;
-ce se vede prin ochii unei blonde?
- ceafa !

cit despre JMLP el este mentorul lui tata Vadim de la noi, care se intreaba cum de a luat UDMR voturi in Calarasi, Arges, Iasi. ce sa inteleaga bietul Vadim cind pina si eu era sa-l votez pe Tokes. mai bine ca nu m-am mai dus sa votez. pe cine si de ce?

Am doar o intrebare pentru dvs.
Citind articolele publicate in presa locala, dupa premierile de anul trecut 2006 si de anul acesta 2007, sunteti de acord cu cele spuse de dl presedinte:

in 2006:
1.Gheorghe Izbasescu, dezamagit de prestatia concurentilor.
2.Ancorati-va in realitate, dar nu introduceti realitatea cu furca in lucrari, ci selectati. Trebuie sa aveti si umor” – au fost doar câteva dintre „observatiile” profesorului Izbasescu.
3.Si ceilalti membri ai juriului, Cornel Galben, Petre Isachi, Adrian Jicu si Vasile Spiridon, au facut observatii pe marginea lucrarilor. Acestia au remarcat faptul ca lucrarile sunt mult prea lirice, le lipseste spiritul critic si tensiunea dramatica, precum si faptul ca degaja o tristete oarecum inexplicabila vârstei autorilor.
4.Cine nu a avut nimic de spus pâna la aceasta vârsta, e greu de presupus ca va produce ceva notabil dupa 35 de ani” – a declarat Gheorghe Izbasescu.

( referitor la acest ultim punct iata ca in 2007 se intimpla o minune relatata chiar de dvs pe acest site in articolul ,,Poetul in fata oglinzii …,,: Nu știm dacă Ioan Botezatu și-a programat voit debutul, la 47 de ani, aidoma lui Arghezi, dar această minunată întâmplare s-a produs, iată, grație și insistenței mentorului său, scriitorul Gheorghe Izbășescu, cel care i-a fost nu doar profesor încă de la cursurile gimnaziale, ci și dascăl în ale creației literare, ca îndrumător al Cenaclului „Zburătorul”, din a cărui primă promoție a făcut parte.)


in 2007:
1.In lucrarile voastre, nu va simt vârsta. Peste tot, este o tristete mai mare ca Trotusul. Va recomand sa creati personaje si sa le puneti sa discute intre ele. Lasati singuratatea, fulgii si picaturile de ploaie. Am citit prozele voastre si m-am plictisit dupa prima pagina. Proza este o meserie, iar cea scurta este foarte grea. Voi faceti poezie in proza sau eseuri”, le-a transmis presedintele juriului, concurentilor, facând o analiza a lucrarilor.
2.Au fost insa lansate cartile: “Moxa”, a poetului Ion Botezatu, “Aleea”, a romancierului Gabriel Dima si “Cei ce m-au plâns si râd” a lui Malin Stan. Despre acestea, criticile membrilor juriului au fost favorabile.

Nu credeti ca puteti fi un pic mai explicit si sa ne spuneti care au fost criteriile dvs - ale juriului - pentru jurizare? In anuntul de premiere facut pe site-ul bibliotecii onestene, apare doar numele dl presedinte de juriu - fapt care m-a contrariat cumva si m-a facut sa cred ca ceilalti membrii ai juriului, neaparind cu numele, nu prea au fost de acord cu dinsul.

firesc, concis, superb

ma trec fiorii gindind un cer plin de ingeri speriati de sufletele noastre.

,, și totuși nu știm
să ne privim ,,
si astfel sa spus totul. statuile din parcuri au tot dreptul sa nu ne mai priveasca - ele au merite, au fost cineva, iar pe noi nu ne mai recunosc de urmasi sau macar oameni.

mi-a placut totul. remarc citeva imagini cool:

mă simt uneori un aparat foto

un orgasm arcuit

chestiile care mi-au făcut viața o scară rulantă

ne mulăm buzele de plastilină

tu rămâi mirosind a noi

de câteva nopți mă încăpățânez într-un bărbat

perfect pentru un manifest, perfecta paralela proletara. sa speram ca acest indemn nu va aduce la putere noi monstrii, ca cei din trecut.

mi-a placut curgerea versurilor tale din suflet catre cititor. excelent final o tu, graunte de jar ...

o placere de citit, o prajitura de poezie ...
dar eu am inteles si altceva: ca si poeziile noastre sunt suflete intr-o expozitie de manuscrise, fara prea multe concesii si diacritice

va multumesc pentru efort.

desi recunosc ca este greseala mea si nu am folosit diacritice, totusi avem o mica problema: observ ca nu pot intra pe text sa fac corecturile necesare.deci va ramine un text vesnic refuzat?

astept si eu un raspuns pentru acest refuz. daca nici Eminescu nu are loc pe acest site, eu nu mai inteleg nimic.

inseamna ca nu am inteles, din pacate.

femeia ca o gara de statiune mediteraneana greceasca prin care trece in ambele sensuri, vesnic, acelasi tren foarte personal.

frate, deși e ghini cu poezîia asta nu-i ghini dacă te seriozezi. șî și vrai să primești înafar di felișitările noastri?
șăzi cuminti șî copchilarește înainte c-altfel ti ieu cu săru mâna di nu ti vezi.

daca intersectia ta are un semn de sens giratoriu, sigur te vei gasi, daca nu urmeaza adunatura de vise ale oamenilor - printre ele sigur este unul care te viseaza/vizeaza si pe tine, cel care te cauti.
ne vedem la semafor ....