Bogdan Tupilat

Determinarea, demna de o blonda, de care dai tu dovada ma face sa cred ca esti calpa in fotografie. Cat despre ganditul drept pe o...., normal ca fac si eu la fel, doar ti-am raspuns, nu? :)))))))

Respectul se impune aici! Dar mai există și prezentul. Totuși...iată o comparație: poezia este ca un capitel corintic.
Evidentul: rime forțate, frișcă, ecler, fondante, apoi tort diplomat și o luptă eroică. Frumușel, dar atât de banal, superfluu (elemente arhaice) și elucubrant.

Respectul există în continuare!

Epigonul din mine spune: „Ba, nu recunosc nimic!“ Dar razboinicul din mine festelit de asfalt si incorsetat de farduri, varuri, smenuri, susanele (preluare din Academie, recunosc) parca ar vrea sa prinda de mijloc pe ceilalti epigoni si sa ii indese fix in miezul Glinei, unde e cald si linistit si imbelsugat si...si atat! Iar daca nu le plac buzduganele din dotare sa se adreze lui Greuceanu sau lui frac-su!

Ianus Frons

Oare stai sa te gandesti? Iar daca stai sa te gandesti, stai pe un fundulet rosu sau doar stai?
Te provoc la ceva, presupun eu, inedit pentru tine: Gandeste drept pe o figura stramba!
Erare BABUINUM est! (apropo de rosia bombeica in posteriorul nedeslusit al actritei ratate)
Auf VARdersehn!
P.S.: Cand ai trecut de pubertate, te-a durut sau a fost cea mai frumoasa experienta din viata ta? Sunt cat se poate de serios! Trebuie sa ma crezi! Trebuie! Ah!

Bun gasit, Stele Verzi
Ramas bun, Conglomerat!
PilatEU

1.Cioara poate fi si papagal.
2.Aplecarea mea poate fi si spre tenul tau doar daca formeaza impreunandu-se un unghi diedru.
3.Aparentele sunt inselator de dubioase.
4.APolinaire? Care...APolinaire? Eu vorbeam despre vecinul de la 2, Ghiiom, doctorand in maglavais mural, amor poetic de cat si altele. Daca exista vreo asemanare intre cei doi...e pur(a) intamplatoare.
5. Iti dai acordul?

Parsion (PiRPatrat)

Domnule Nicolau, condescendenta nu trebuie lasata deoparte niciodata, dar trebuie folosita doar pentru cine merita!
Iti multumesc!

Admit! Sunt si voi fi un pic tuLIPAT sau un dram PItuLAT...Ca un mester croitor, spoitor, pictor-zugrav ce sunt iti recomand detasarea stratului gros de var-fard de pe obrazu-ti pseudo-gheisesc. Ai mila de oglinda! Isi rascoleste cioburile incercand sa gaseasca o imagine decenta, iar tzipetele ei (aduc olecuta cu scrasnetele de mai sus) ma indispun nespus si ma determina sa caut ...hartie igienica...suluri peste suluri...sa ajut spoiala.
In legatura cu telefonul, era bateria de vina! Nefiind una performanta,gen Li-Ion, Li-Ghe, Li-Ma(rin), Li-Va(n), etc., etc., substanta s-a prelins afara din locasul in care ii era permis sa functioneze si s-a trezit inutila, mica si, colac peste baterie, iesita din garantie! Asadar m-am descotorist de un telefon defect fara vina ca era el defect, ci ea, bateria preLInsa...M-am descotorosit de ea, contrar indicatiilor de pe pachet, in cea mai banala ghena de gunoi bucuresteana.
Cunosc un maestru in fabricarea versurilor sub forma de cancioc, mistrie, bidinea, subler, si a randurilor de amor lavabil, senzual, frivol, PORCESC. Guillaume il striga p-acolo pe unde e el acum. Ar vrea sa stie cum iti este...

Tovarasesc, de bun gasit,
Pi dela Parsion
P.S.: anomaLIa est!

Domnule Nicolau, va deconspirati pozitia! Este bine sa spulberati aceasta ceata misterioasa (fie ea si de Piata Sudului sau, la fel de bine, de suburbiile Parisului) si sa naruiti sperantele atator manelixati dibaci, incercati in arta plimbatului de bibelouri si bibelouase metalic-orasenesti? Nu crez...

La obiect acum! Scurt, concis, puternic, trist si rapid...
Si daca ar fi vorba despre Piata Sudului, atunci pseudohaiku-ul de fata parca imi aduce aminte ca e viata si in gaura aia neagra plina de sobolani.

„Uneori ma apuca din senin
O pofta grozava de injurat“