Poezie

răzbun are

2 min lectură·12 aprilie 2007

Mediu

gândurile se măcelăresc între ele/ și noi/ la fel/ și ale mele

de ani buni

nu vă întristați

am preferat această alternativă ce presupune

tocirea, infantilizarea sau dispersarea criminala a lor

mizerei gloate de vecini pe care mi-a oferit-o viața la un nesperat 49din6

îi iubesc invers proporțional cu gradul în care se dovedesc

în stare să deranjeze

pentru asta m-am hotărât

mi-am luat companion

un copac

da, sunt diferit, sunt alt fel

iar atunci când nu sunt

tocmai vreau să cred că pot

l-am (im/)plantat în camera mea

nu, nu este în vreun ghiveci sau mizerie de coș împletit

săpat-am în podea

gaură în plafon facut-am

tot mă chinui la ultimul etaj al înalțimilor noastre omenesc neblocuibile

iarna dormim îmbrățișați ca să-i țin de cald

vara îl tot decojesc și să nu-i fie prea greu cu căldura

transpirația inspirației mele îi ține de sete

gândurile mele îi alungă înfometarea

tăcerea lui este clorofilă în stare pudra pentru nasul meu mereu răcit

de sinteză sub toate formele ne ocupăm împreună iar ce rezultă

citești

chiar dacă nu mă înțelegi uneori Tu vizitator întâmplător al gândurilor mele

observator intenționat al imaginilor creionate de mine

al suferințelor, bucuriilor, temerilor mele

călător ce-mi ești bine venit pe terasa sufletului meu.

002.154

Bogdan Laurențiu Marin. “răzbun are.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-laurentiu-marin/poezie/241476/razbun-are

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.