Poezie
Pe malul marii infinite
1 min lectură·
Mediu
Pe malul marii infinite,
Pe langa stancile naufragiate,
Sub cerul noptii funerar
Pasii-mi bat un ritm mortuar.
La lumina lunii pline
Si a stelelor aproape moarte
Stancile imi par vampiri
Plictisiti de libertate.
Gasesc o barca singuratica,
Rasturnata de marea sadica.
M-asez pe ea incet,
M-asez pe ea s-astept.
Astept marea sa ma-nghita,
Nisipul sa ma innece
Sau pe cer s-apara
Steaua cea mai rara.
O-astept sa-mi arate drumul
Catre fericirea mea,
Sa urc pana la cer,
Sa fiu vesnic alaturi de ea.
Dar astrul nu apare
Lasandu-ma-n intristare,
Lasandu-ma sa ratacesc solitar
In acest gigantic univers bizar.
001.539
0