Romanul copilului silit la fericire condimentata

• 5. Apartamentul. E unul cu trăsături comune ca ale celorlalte 20 de milioane care-l ocupă. Aceleași probleme în fiecare. Pereți strâmbi. Probleme la instalațiile termice. Canalizarea funcționează trist. Fețe strâmbe. Comunicarea e la fel ca și canalizarea. Aceleași bătăi, cu mențiunea că mai diferă, orele și tacticile. • Apartamentul e locul intim al tău, al vecinilor și a tuturor care ți-l inspectează. Eu momentan nu am unul, nici nu știu dacă-mi doresc(nu-mi permit într-o traducere liberă). Eu momentan lucrez(ma integrez sociopatic)la unul. La unul fiind patronul, la unul fiind proprietarul, la unul fiind șefu\' de echipă. Numa la mine nu lucrez. • Ce-i drept e fain la alții si pomana ingrasă și motive să iscodești, să descoperi intimitațile altora. • Îi privești deși ești simplu muncitor necalificat, rezumând totul, un simplu sclav, îi privești cu superioritate din postura celui ce poate sa zică\" lasă că știu eu că-ți arunci șosetele puturoase sub calorifer\". Iar ei , după ce le tot muți lucrurile prin casă, ei, neputincioși te privesc sfiiți și cu rugăminți in ochi ca să nu mai impraștii micile picanterii și vicii din concubinajul lor de care, ca să nu se aleagă praful trebuie să taci. Ar trebui decorate chestiile astea, nu credeți? • -Bei o bere? • -Nu, că are hamei. • -Terminăm săptămâna asta? • -Ei terminăm, la cum te miști ne-apucă anu\' aici. Du\' și ia o bere mai bine și un Prodvin de ăla de pere știi tu de care-mi place mie, mai pune tu o mie că atât am.