Apasa plugul, Doamne, peste toate,
Si-ntoarce-le sub brazda, cum au fost,
Caci n-om fi buni, mai buni decit se poate,
Si n-om putea mai mult de cit e rost...
Coboara Doamne si inchide usa,
Ca
Cad pe sanii tai alune
Clantanite-n colti de lupi,
Sint aici, parca-s niciunde,
Miere parca bag prin stupi.
Si mi-e teama ca m-o prinde,
Iar Craciunul care-a fost,
Si m-or frige,
E prea plapind facut sa fie,
Pentru cit vis ii dam sa care,
Si-atunci el, Omul, n-o sa stie
Cit e raspuns, cit e-ntrebare.
E prea orbit de ginduri mic,
Ca sa-i mai povestim de zei.
Cind vrei
