Poezie
copilul din pantec
odă victimelor din închisoarea Sighet
1 min lectură·
Mediu
O Doamne copilul în pântec
se-nvârte plângând
și singură-n celulă
și oarbă și legată
nu pot...
să scap de-aici
mi-e frică să nu mă înec
în propriile-mi lacrimi...
Cu ce să te mângâi
dragul meu copil
nu am nici mâini
nici buzele n-ajung
doar... te simt
O Doamne copilul în pântec
se-nvârte plângând
și cu tortură nu poate
sa trăiască
credule imagini pe țoclu de fier
întuneric ignor bătaie și lacrimi
copilu-mi în pântec
tot crește mereu
Au... mă doare
salvează-mi Doamne
copilul din mine
căci viața-mi celulă neagră și
doar moartea mă va scăpa...
dar ce face copilul din mine
m-a atins
și lacrimile îmi curg de durere
O... Doamne... m-atinge
și trupul îmi tremură
miros de deșeuri umane
încarcerate cu-al meu corp
înexistente visuri de mamă
spulberate speranțe de aer
rază de soare de-aș mai vedea
zbătându-se printre gratii...
Omule deschide-mi ușita
și spune-mi să ies
să-mi nasc copilul
cu crucea în mână
O Doamne sperante deșeuri
umane de viață
simt cum mi se scurge
sângele din corp
cum se arde tocita viață
speranța maternă o am
într-o cruce
din ramură de salcie verde
Omule... Omule....
răspunde-mi
prin zidurile
groase
002.122
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Bogdan Gagu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 192
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 53
- Actualizat
Cum sa citezi
Bogdan Gagu. “copilul din pantec.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/bogdan-gagu/poezie/63457/copilul-din-pantecComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.