am visat sfârșitul lumii

O fluiditate onirică debordând a astologie coloristică (zodie, alias prezicere, alias, sfârșitul lumii), variind între albastru și alb, acalmie și catharsis, lacrimi și soare, făt și mamă!
Remarc aliterația lui „p” din „pictase pereții peșterii” creându-se o stare de execuție prin împușcare confirmată oarecum și de cadența impresionantă de „ma” și „mi” din „lacrimi, am, lumii, eram, gustam, lacrimi, îmi, căutam, mama, mama, am”.
Un singur lucru, Bogdan, în părul cui te jucai, era mama sau altcineva?

Cu drag,
Constantin

era mama

mersi mult de analiza, raman dator:D
interesant cum te-ai jucat cu literele cuvintelor mele...

sarbatori fericite...