Poezie

Dincoace de Prut

poezie

1 min lectură·13 aprilie 2009

Mediu

- “ Latră câinii și e noapte! ”

- “ Dormi copilă, nimic nu-i. “

- “ Sub fereastră se-aud șoapte,

Și-s străine. Ale cui? ”

Somnu-mi fuge. Pe la case

Se aprind lumini la geam,

Se deschid obloane trase.

Ce era nu-ntelegeam.

Doar, că de-undeva, din țară,

Mai la vale, peste Prut,

De pe hartă, ne tăiară,

Într-o clipă , cât au vrut.

Năpusți în bezna nopții,

Doar cu sufletul din ei,

Prutului s-au dat și sorții.

- “ Doamne fă cu noi ce vrei. ”

Latră câinii, latră tare.

În ograda fără gard,

Umbra unui om apare.

Talpa-i arde, ochii-i ard..

Nici nu știe cum ajunse

Rezemat de un buștean.

În cuvinte stinse, spuse:

- “ Sunt român, basarabean. ”

Nu mai știe daca-i tată,

Dacă-i frate sau de-i fiu,

Mintea-i e infricoșată,

Chipu-i este străveziu.

Ascultam amărăciunea

Stând ascunsă-n așternut..

Însoțindu-mi rugăciunea,

Ochii, lacrimi au cernut.

001.204

Boeru Viorica. “Dincoace de Prut.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/boeru-viorica/poezie/1831798/dincoace-de-prut

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.