Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Orgoliu

1 min lectură·
Mediu
Boală -a sufletului meu,
Din trecut îl port cu mine,
Stă ascuns în trupul meu,
Face doar ce îi convine.
În orbite este negru
Suflând foc ce-i otrăvit,
Când rânjește e tenebru
Dar se simte împlinit.
E nevoie doar de-o vorbă
Să se scoale din visare,
Corpul meu e ca o coala
Ce-i purtat de el pe mare.
Capul și-a umplut de lauri
Și medalii de onoare,
Vede lumea in alaiuri
Aducandu-i venerare.
Să nu îndrăznească unul
Să îi spună că e prost,
Că se umflă ca balonul
Și vorbește fără rost.
Se iubește doar pe sine
Și se crede valoros,
Numai el să fie bine,
Să se simtă norocos.
Un tiran secret în mine
Conștiința mi-a furat,
Mi-a turnat otravă-n vene,
În abis m-a aruncat.
Dar nu știe lighioana
Că din vis eu m-am trezit.
Am să smulg din el lumina
Ce mă urcă-n infinit.
001508
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
146
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Blănaru Alexandra. “Orgoliu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/blanaru-alexandra/poezie/13926121/orgoliu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.