Când plouă

1 min lectură·29 ianuarie 2010

Mediu

Strada pustie se zbate-n tăcere,

Ploaia se varsă cu multă durere,

Norii apasă cu forță pământul,

Luna se-ascunde, păstrându-și cuvântul.

Oameni aleargă, clădiri se înmoaie,

Un vis pare viața, topită în ploaie.

Perdele de picuri nasc în privire

Forme de apă ce parcă-au simțire.

Se țese-n zare covor de cristale

Umed și moale, din mii de petale.

Pașii n-au zgomot și mută-i strigarea,

Liniștea ploii mi-aduce uitarea.

011.920

Despre aceasta lucrare

Autor: Blănaru Alexandra
Tip: Poezie
Cuvinte: 67
Citire: 1 min
Versuri: 12
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Blănaru Alexandra. “Când plouă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/blanaru-alexandra/poezie/13926116/cand-ploua

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

LS Lupu Svetlana✓29 ian. 2010

Mi-au plăcut mult prima strofă și cea de final, atît că un pic deranjează accentul în primul vers a strofei a treia(accent pe silaba a 2, în celelalte versuri se accentuiază prima silabă.)
Poate-ar fi fost mai nimerit
Zarea se țese-n covor de cristale.