Poezie
Călătorie cu trenul
1 min lectură·
Mediu
Cu zgomot, intră trenul de gânduri în halta părăsită
Tresărim în grup, de această apariție nebănuită
Fără bilet, ne-arucăm pe scări de fier
Cu ochii goi zburăm spre cer.
Cuvinte făr-de-nțeles se-ntipăresc pe foi în vers
În ritm de macru, ne alegem parteneri din mers.
Împachetați în euforie,călătorim clandestin,
Spre o nouă reverie venită din senin.
Călătoria e pe sfârșite, la fel și ale noastre cuvinte...
Din gară omul ne transmite urări de bine
Pe aripi de gâză, ne ridicăm din praf
Experiența de a ne cunoaște pe sine,
Ne-a lăsat acoperiți în alb cearșaf.
Simțuri seduse își căntă imnul în culori,
Plâmâni poleiți cu munți de flori
Resuscitați în tehnici pranayama
Sunt ajutați de vânt să treacă vama.
Nisip de întâmplări
Plajă apărută-n zori...
001.425
0