Poezie
In margine mundi
1 min lectură·
Mediu
Am mereu mâinile reci,
Simt răceala și în suflet
Dar tu cum să mă-nțelegi
Când trăiești doar pentru zâmbet ?
Nu te temi de-a tale sorți :
Joci precum îți cântă astrul.
Lumina-n priviri o porți,
Iar în ochi îți râde-albastrul.
Mie-mi plânge fericirea
Cu lacrimi calde pe obraz.
Ține-mă ! Până-mi pierd firea,
Uit de haos și necaz.
În liniștea ta absurdă
Îmi găsesc, cuminte, locul,
Căci tăcerea ți-este surdă -
Doar eu pot să îți prind jocul.
Omule, îmi ești - să știi,
Cel mai frumos paradox.
Dar amândoi suntem copii
Iubim, trăim neortodox.
Poate într-o zi, cândva,
Mă vei citi din volume,
Iară eu mă voi afla
La o margine de lume.
1020
1
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 115
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Andreea-Bianca Șerban. “In margine mundi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/biancaa-serban/poezie/14201294/in-margine-mundiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.