nepoezia războiului

la prima vedere

totul pare foarte clar:

ne luptam cu morile de vânt

suntem sancționați dacă ne apărăm,

zilele trec la fel,

în fiecare zi doi , trei soldați mor în Gaza,

vreo trei generații sunt sacrificate

pentru ca Bibi să stea pe tron-

pe de altă parte

ostaticii noștri mai sunt în viață

vreo doi au fost ieri eliberați de soldații israelieni

dar cu ce sacrificii, doi bătrâni argentinieni...

să plângi sau să râzi?

pe lângă toate se întorc mulți soldați atacați de viruși mortali,

mă întreb de ce teroriștii au strâns saci cu bani în tuneluri dolari, șekeli...armament ultrasofisticat

trimis deodată spre Tel Aviv

și acum cer ajutoare umanitare pe care le vând...pentru

poporul său musulman refugiat?

răstălmăcesc fiecare lucru:

e necesar să înțelegeți că totul e putred

nu ca-n Danemarca!