Bezem Ana- Maria

nisip mișcător- în clepsidra uitată prizonier timpul

Crengi desfrunzite- lângă cartea deschisă un măr verde Copaci desfrunziți- lângă soba fierbinte singur bătrânul

Cântec de toamnă- desculț prin iarba arsă îngerul ploii

Ploaie de vară- pe ulița satului se-ntorc cosașii

nori de furtună- în pagoda din lemn ceaiul aburind

Prima dragoste la fel ca la început- bătrânul și marea.

Căldură mare- condamnată la soare umbra unui nuc!

pruncul adormit- aerul tot nemișcat nici o adiere la sânul mamei legănat doar de vise- zâmbind copilul puiul plângând- un fulger în furtună plouă cu soare

noapte de vară- privește luna plină un ochi de apă

Petale de cireș- surâsuri pierdute printre hohote.

Ouă vopsite-n roșu aprins- Apune soarele. În casa săracului o lumânare aprinsă- de Paște-i uitată. Paștele creștin- Învierea Domnului moartea mieilor...

Cireșii-nfloriți- luminează-n alb luna. Ghioceii răsărind- se trezesc, rând pe rând, buchete. Căprioara adulmecând- în aer se oprește... o adiere de