Poezie
Sat efemer
1 min lectură·
Mediu
Dangătul clopotului vechi din sat răsună
Peste ulițele adormite de eterna lumină
Chemând pe oameni cu o tristă tânguire
La cimitirul în care zac de mult
Sufletele împovărate ale țăranilor
Ce au uitat să-și treacă numele
În cartea sfântă a Timpului.
012659
0
mi-o placut tot acest aranjament rural, toate versurile au reusit sa (ma) determine sa las un (mic) semn (de re-cunoastere).
fain.
cu stima, Cornel Stefan Ghica