Poezie
Cea mai frumoasă atingere a darului
1 min lectură·
Mediu
a fost,
să descopăr gingășia privirii albastre,
mai presus de ființă,
devenind sclavă...
Nu am nevoie să gândesc,
buzele sunt ecoul spontan al rugii tale...
Iarăși singură,
contemplu muntele sfântului semn, Arunasalla...
Încă păstrează culoarea purpurie...
Acesta este fundalul limpede și luminos
al existenței sau ne-existenței,
punctul de reper,
imposibil să reziști farmecului său...
Orice aș face,
oriunde m-aș afla,
conturul blând rotunjit al crestei sale,
desenează căderea-n gol...
Albastru adânc,
strălucitor de stele fără număr,
se boltește...
Licuricii transformă grădina
într-un covor de lumină...
O ultimă privire,
o figură subțire și dragă întrezărită pentru ultima oară,
la ultima pâlpâire a felinarului...
Plouă încet...
Mă urc în carul cu boi,
și mă scufund în noaptea înmiresmată,
izgonită dintr-un măr!...
00978
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Belean Maria Ileana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Belean Maria Ileana. “Cea mai frumoasă atingere a darului .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/belean-maria-ileana/poezie/14003793/cea-mai-frumoasa-atingere-a-daruluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.