Poezie
Ceva
1 min lectură·
Mediu
Ceva
O lumină revărsată dintr-un curcubeu de raze,
Se poleiește pe aripile mele
Și-mi dă suflu de zbor și glas
să cânt,
Cu un nai din pulbere de stele.
Și o simt ca o taină răsărită din stranii
Adâncuri,
Străpungând adâncimea mea,
Și o simt ca un izvor cu vrajă nespusă
Șoptind molcolm, un dulce ceva.
Un ceva mângâietor și sfâșietor ca o
Năpastă,
Frământându-mă nesfârșit,
Cu fâșii albastre palpabile ca un
Vers,
Coloană de infinit!
002.356
0