Poezie
Descompunere
1 min lectură·
Mediu
Descompunere
Dumnezeu nu e mort
Dar l-ați omorât.
L-am omorât și eu în sine
Robindu-mă cătușelor și frânghiei de la gât.
Poezia e moartă.
A-ți ucis-o voi,
Am ucis-o și eu
Când i-am dat viață din propriul pântec.
Și dragostea e moartă
Când ne-am ridicat altare de sex,
Și ne-am dezlănțuit în orgia nebună.
Ne descompunem în falusuri mirosind a pucioasă.
A mai murit cineva?
Timpul n-a murit:
Ne măsoară căderea în plăcere
Și moartea ce ne bate la geamuri.
A înviat cineva?
N-a mai înviat nimeni de 2000 de ani,
Sau poate a-nviat antica Grecie,
Sau Babilonul, Lesbos sau Sodoma?
Deci, ne descompunem,
Și Universul se extinde
Ca să ne lase în urmă, acoperiți de praf stelar...
002.158
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Baubec Izzet
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Baubec Izzet. “Descompunere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/baubec-izzet/poezie/1769817/descompunereComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.