Încep cu mine și mă sfârșesc în mine.
Adun un milion de gânduri și nici un urlet...
Idei împăienjenite există pretutindeni
Nu te mira dacă mâine nu va mai fi zi
ci doar noapte
sau dacă eu nu
Amintirea neantului într-o floare vestejită -
E sufletul meu ridicat prin flăcări finale
pe o pajiște incendiară...
Simt că-mi sângerează lacrimile de durere,
căci nici măcar ele nu mi-au mai
Regină a morții,
Pedeapsa cea sacră
M-așteaptă tăcută în liniștea porții...
...îmi stinge tăcerea
îmi sfâșie carnea în mii de bucăți
îmi stoarce tot sângele
îmi zgârie pielea
M-aruncă pe
E semiobscuritate
în toate unghiurile din mine...
și asta mă excită.
E asemănătoare preludiului
plin de așteptări și incertitudini
când nu știi cu precizie ce va urma,
ci doar
Să privești lumea printr-un ochi de hipopotam...Să auzi secundele prin umbra urechilor de ac și să smulgi petalele zâmbetelor prin florile copacilor în pragul dimineții...Iubitule...adevarata