Poezie
Iarnă
1 min lectură·
Mediu
În argint plătește cerul
Scump tribut crăiesei reci
Și ne temem toți că gerul
Va domni în veci.
Picături se torc în fire
Ce-n dantelă streșini prind,
Stalactite de uimire,
Spade strălucind.
Casele și-astupă gura,
Prin hogeaguri răsuflând,
Toropite de căldura
Lemnului arzând.
Numai a țigăncii umbră,
Cu o viață nouă-n pântec,
Caută și-acum să-și vândă,
Ieftin, un descântec.
Neaua-n valuri se așterne
Peste liniștea din jur;
E ciudat cât alb mai cerne
Cerul ăsta sur.
012867
0
Suna frumos, dar putin cam desuet, in stilul bardului de al Mircesti!