de iubire, pentru ca dragostea dispare intr-o secunda...Asa ca...TE IUBESC pentru ca intelegi ce vreau fara cuvinte, pentru ca esti atat de cald cand e nevoie, pentru ca iubesti atat de mult oamenii
Bucata cu bucata...da, farama cu farama de suflet revine de unde a fost imprastiata...Urasc sensibilitatea si totusi...asa este uneori...oarecum...OMUL din mine...
Doare lacrima de tacere ce netezeste buzele cianotice de atata apasare, doare albul de doliu dacic, doare nerecunoasterea valorii, doare neincrederea, doare...pdk chiar deloc, nu doare nimic! punct
Departarea doare...da, doare ca o aschie care ti-a intrat in deget si nu mai iese...oricat de adanc ai incerca sa patrunzi cu acul...si cu cat incerci sa patrunzi mai mult, cu atat durerea
M-am trezit de dimineata cu tine in gand...IAR?! ar spune multi...DIN NOU! :) as fi spus eu ieri...azi...nu stiu ce as spune...
GANDESC ca viata e prea scurta sa mai astepti ce nu ti se da din
M-am trezit de dimineata cu tine in gand...IAR?! ar spune multi...DIN NOU! :) as fi spus eu ieri...azi...nu stiu ce as spune...
GANDESC ca viata e prea scurta sa mai astepti ce nu ti se da din
Am hotarat sa fac curat
LA PROPRIU...dar si la FIGURAT
Am sters un drum ascet
umblat de mii de sfere de sapun si aracet
Ce am avut, ce am pierdut?
Un suflet cald si simplu
permanent.
Am
Nu ma lasa sa plec toamna, caci septembrie ma astepta afara cu ploi si inghet.Nu vezi ca norii abia astepta sa ma rapeasca cu lungile zale de fier flescait prin noroi?
Nu ma lasa sa plec, ci ia-ma
TO BE OR NOT TO BE…UMAN.
Fiecare persoana are un cod individual pentru a fi perceput de cei din jur. La prima vedere este simplu, conteaza cum vorbeste, cum se imbraca, daca
Simțurile se închid
pe moment.
Sufletul vorbește
pe cînd trupul tace.
Picioarele se fac că
orbecăie;
Mintea se face că
stă;
Mîinile se fac că
se apropie.
Acum
sunt o adunătură
de sfere
Am în pumn
boabe de raze
ca niște semințe
de sticlă
Dacă-l deschid
se evaporă lumina
în molecule tuciurii
și-mi acoperă zeul.
Așa că n-o să-l deschid
și las vremea
să se deștepte
din rana
Arunc din cînd în cînd
cu stropi de ceață.
Mă invîrt molatec
asemenea unei mori însetate
de apă clocită.
Și deodată tresar
De parcă toate brațele
ar fi magnetizate
cu luna.
Dă-mi voie să-ti strîng
în buchet
de remușcări rotunde
tot ce-ai omis.
Pentru ca tot ce tu și eu
Am făcut mai ieri
să se împrăștie
pînă mîine.
Dă-mi voie să-ți pun
chipul în icoana
cu
O mînă febrilă îmi mîngîie celulele
Înăuntru
Și nu pot ajunge să mă revanșez
Așa că ard…
de nerăbdare
Să se termine odată
Această dorintă de înțelegere.
Poate și tu ai ars
gemînd apatic
de
Mi-e sete de somn,
De torsul naiv al zileor
de mâine,
De meandra silabisită
de adâncuri,
De ciuma prelungită
a Moirei.
Mi-e foame de
aerul firii
ca plopul ce des tânjește
spre
Plutește deșertul între
vapori de agonie.
Încet se rupe.
Tăcere se tulbură.
Departe se apropie.
E oare prea Târziu?
Visul se îndepărtează
Viața se continuă...
în gol?
Contrapunctul
Anotimp impur
Primăvara
sufletul doarme
de parcă hibernarea
s-a inventat abia ieri.
Mai vine ceas
deșteptător
și călătoria inimii
începe vara.
Orgolios de sumbră,
sub frunze
BC