O aglomerare de gânduri și un suflet șters, decolorat și palid
Ce vrea să fie scris cu un creion imens.
Nu pot să-l dau înlături, stă innodat de mine
Fără învoială..simte și adună, păstrează și
Astăzi mă scobesc in nas
Și țigarea nu se termină
Ceva lucește sub aragaz,
Este o monedă străină
O ridic, o șterg, o-ntorc
Mă aplec, o așez la loc.
Îmi miros degetele curios
Și-mi zic: nucă
Iluziile capătă perdele
Se sting becuri ,se sting stele
înainte de somn, ele,
par a nu avea sfârșit.
Noaptea îmi înghite vise
Frigul cu ferestre închise,
Mă dorește amorțit.
Miroase-a pepeni in văzduh
Căldura i-a acrit de tot
Au țancurile ca niște tunuri
Și sâmburii țâșnesc spre noi
Obosit caut o banca
Nezemuita de-al lor miez
Dar pepenii atacă planeta
Feriți
Suntem trași la sorți!
Și cu toții vom fugi
Alergăm dupa noroc
Dar chelim si fără foc
Frigul? Nu-l vom mai simți!
Nu vom mai vedea cum ninge
Pe moașă n-o vom auzi
Strigând de zor: împinge!
Oare neghiobia-i unanimă?
De-ar fi așa m-ar liniști
Incerc sa uit ca ea există
Dar îmi amintește zi de zi,
iubita mea
Aspru punitivă-i nerozia
De idolatrie ea te-acuză
În poezie e numita
Astăzi plouă peste melci
Peste mine, am umbrela ruptă
Pașii mei strivesc tot melci,
Ce rusinoasă luptă.
Pământul s-a făcut noroi
Văd râmele distrate
Sunt un scafandru pe alei,
Canalele-s
BO