Poezii

C-un dulce, cristalin pahar Ce din viata iti rasare, Imi torni in suflet, calm si lin, O viata plina de culoare. Cu-n glont nebun, agil, Ce din privire-ti sare Imi dai in ochii

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Un vânt ce bate-acum afară Îmi spune-ncet, şoptind uşor Vorbe dulci cu gust amar Ce doar tu, iubito-mi zici. Printre frunze-l văd cum zboară Şi-l aud greu, respirând, Cum alintu-ţi îmi

BABaciu Alexandru-Calin

0

1

Când lumea nu mi-a mai ajuns, Când cerul era prea departe, Te-am luat în braţe şi am simţit Că sunt şi stele deasupra iadului în care stau.

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

În câmpul visării cu-al tău simţ angelic am intrat În vasta sa întindere am adormit, am cugetat Demonicul meu înger în propria fiinţă a stagnat Alungând orice raţiune o trezire-a aşteptat. Văzând

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Vino-ncoace moarte scumpă Și în brațe ține-mă, tu dulce zână, Cânta-mi ode de lumină Să adorm ușor în lume. Dă-mi apoi un vis în taină, Fă-mă să creez speranțe, Cu soarte dulci și-amare Să

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Eminescule tu palid înger, De-ai trăi acum în mine Trist și singur vag erou Suferind, mult ai mai plânge. N-ai avea izvorul vieții Ce din codru răsărea Oferindu-ți rece apa Ce în suflet îți

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Cum demonii negrii și nervoși se ceartă Înflăcărați și plini de ură, Îi privesc cu haz, distant, Și râd, cum viața, ei ignoră. O putere lungă, mult prea mare Găsesc în dorul lor nebun Dar

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Tristețuri multe am trăit, S-ajung acum în neguri Ce surde, și adânci mă-nghit Þinându-mă închis. În temnița lor dulce stau Lipsit de orice gânduri, Amar și palid, îmi arăt Sufletul ce

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Un chin nebun, sfâșietor, Ce stă în inima-mi ascunsă Împinge greu,asurzitor, Un urlet vag,străpungător. Odat-ajuns la voi afar` Rupând destinele legate, Vă dă un semn ca pe un

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Alb e dorul ce se zbate În amarul meu suspin Trist și singur el se-agită Cautând un palid chin. Stând închis în cordu-mi dulce, Refugiat adânc în sânge, Stă ascuns acum nebunul Așteptând

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Te rog să fugi din agonia-mi albă, Tu ploaie de cristale verzi, Să pleci departe întristată Să plângi singură cu greu. Te rog să pleci din soarta-mi neagră, Tu ploaie cu amare gheți, Să

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Cu-n țipăt negru de plăcere M-ai aruncat În realitatea tristei mele vieți. Te-am văzut privind Cum în beznă lumina mă cuprinde Aratându-mi adevarul Cu murdarele minciuni, Ce rațiunea-mi

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Albi, nebuni, sub somnul nopții Umbre negre sunt acum Munții ce verzi, odată, Mândrii și făloși se înălțau. Doarme viața ce-adineaori Pe ei mândră se juca, Vag și-ntristat asteaptă Dimineața

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Nu ți-e dor de fericirea lungă? Nu ți-e dor de chipul tău râzând? Eu te vreau, în viața-mi goală Să-mi vorbești din nou plângând Eu te rog, iz de lumină! Să te-ntorci în calea mea. Eu

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Tu nu-mi vorbești precum a dimineții rouă, Tu nu îmi dai a zilei zori, Tu stai în calea ce-am primit, Tu stai în fața dulcei luni. Nu-mi dai un strop de viața albă, Nu-mi dai amurgul roș’ de

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Când bezna dulce mă atinge Stau trist și mă gândesc Cum dormi iubită dulce Și doar în vis mă mai iubești. Privesc o stea cum ticăie încet Și-n dorul meu nebun te văd Cum capu-ți greu îmi stă

BABaciu Alexandru-Calin

0

1

Simt un diavol negru, palid Cum se-apropie încet. Văd cum arma-i dulce, neagră Mă îngroapă în dispreț. Și cu dragostea-ți ce port Îl înfrâng pe negrul demon Fericit că am un scop Mă arunc în

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Cât ești tu de dulce Întristata mea iubită, Cum privind mă faci s-alunec Pe a vieții vale neagră. Și-mi șoptești ușor, zâmbind La urechea-mi asurzită Că în soarta-mi amărâtă Vagi speranțe ai

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Un înger plânge-ncet privind Cum pleci zâmbind – îngândurată Și furi destinu-i amintind Că te-a iubit odată. Îl lași bocind pe-un nor difuz Îndepărtându-te greoi, Îl lași țipând, trist și

BABaciu Alexandru-Calin

0

0

Amețit un palid înger Plânge-ncoronat de doliu. Trist și-amar se uită-n jos Lovind demonul cu-n fulger. Și-acum trist, plângând, coboară Dând din aripi îmbătat De

BABaciu Alexandru-Calin

0

0