Băbăruși Cristian

\"Cine stă mereu și scrie, este binecuvântat se știe.\" Dimineața se arăta mohorâtă și grea Jean Valjean se trezea și la luptă el pornea Lua cu el vreo cinci vecini să bea, vodkă bună se

Aproape la fel de singuratică, o doare Planeta, parcă zace în uitare Prin zeci de cataclisme și schimbări radicale Ea suferă și merge mai departe în visare Toți o vor... dar, nu o merită din

Cu mâna tremurândă pe stilou mă zăresc, În umbra nopții să alerg, să rătăcesc Gânduri și idei aștept să-mi vină, Până când din noapte se va face lumină. Sunetele timpului s-au scurs, zici că s-au

Moșul a venit, încărcat și obosit Cu daruri multe de împărțit La ferestra voastră, a oprit ... doar un pic Și v-a azvârlit un plic : Crăciun Fericit!

Dacă vrei ceva, și ști că ai de zis Vino încoace și apucă-te de scris Stai la masa mea, în Taverna-ntunecată Și bea bere cu toți poeții laolaltă Pune rime pe hârtie, te vei simți mai bine Stai

Iubita mea, în astă noapte, Te chem cu mii și mii de șoapte, vino … Lasă-ți capul să se arcuiască ușor pe spate, Relaxează-te și privește stelele toate. Ascultă pasiunea din noi cum se

1. Folosește împrejurări total străine de nerecunoscut în viața de zi cu zi, în așa fel încât cititorul să simtă că nu citește degeaba. 2. Dă-i cititorului un personaj sau două principale, să le

Am scris cu sânge, numele tău Să fi legată în veci, de-al meu suflet călător Nu mă înțelegi, nici nu poți să mă-nțelegi Că-n inimiora mea, iubire doar tu ești.

Unde ești tu oare, al meu suflet pereche Te caut de-o viață-ntreagă fără regrete Ofrande sacre Zeiței Venus, i-am adus Lui Cupidon i-am scris, dar n-am primit nici un răspuns. Macho man nu sunt

Când inima îți bate cu putere, Mergi mai departe și cere ... Cere tot și pasiunea va apărea. Urmează drumul pe care ea ți-l va arăta. Ubi mic simți fluturi în stomac? Să știi că te-ai

Culmea faptului este că abia mă aruncasem în pat să închid ochii pentru a mă odihnii…cică. Când am fost asaltat și aproape hârțuit de gândurile ce mă apăsau nărăvaș în minte. Și, ca să nu pierd

Natură dragă, izvor neîmblânzit, din codru verde ai venit Tu te impui cu grație și ritm, în inima poetului vestit Arunci cu daruri mii și sute peste holdele flămânde Și te superi rău când cineva

Și cum scriitor este acela care bea și fumează ori deloc, nu neapărat să mănânce chipsuri, se închide în camera alături de calculatorul ori mașina sa de scris și începe dansul suav al literelor

Pânza baldachinului se unduia ușor în ritmul vântului mângâietor al dimineții. Camera era acum scăldată de razele blajine ale soarelui. Somnoros din firea sa, ca în fiecare dimineață, își deschise

Am fugit în cameră unde m-am echipat cu pălăria neagră și bandana, pe care le procurasem de curând. Întors din nou la oglindă arătam mult mai diferit acuma. Mă studiam, și îmi plăcea imaginea.