Poezie
Nostalgiile de mâine
1 min lectură·
Mediu
Dus voi fi pe deal, la umbră eternă..
Într-un pământ umed și rece voi fi ascuns.
Pentru copiii noilor generații, nicio dilemă;
Numele meu impersonal va fi de-ajuns.
Dar până atunci, oare voi regreta
Vremurile care au trecut peste mine?
Fi-va-mi oare arzătoare amintirea ta?
Sau fi-va-nghețată de noi ceruri senine?
Deja mi-este dor, de ceea ce am pierdut,
În ceața anilor, în sălile proștilor,
În dimineți; oricât de bine m-aș fi cunoscut,
Tot m-aș fi uitat, adăugându-mă amintirilor.
Nici măcar nu mă mai recunosc, dar tot nu vreau
Să mă confund cu nostalgiile de mâine..
00832
0