Poezie
Iluzii
1 min lectură·
Mediu
Privesc prin geamul usor aburit
la umbrele revarsate dinspre cer
si-mi imaginez ca linistea nu vine
din strigatul disperat al luminii inexistente...
Imi lipesc fruntea de geamul rece
si privesc cum ninge... Imi imaginez
ca fulgii de nea sunt fulgii unui inger ce moare
si ca lacrima mea nu va seca printre genele-nchise...
Ascult cantecul sinistru al picaturilor de regrete
si-mi imaginez ca sufletul meu zboara
spre o lume mai buna, unde sunetele sunt culori vii
imbracate in speranta si voluptate...
Imi impletesc degetele cu bataile disperate ale inimii
si-mi imaginez ca pot cuprinde toate pauzele strivite
de iluzii desarte si dorinte spulberate....
Ma aplec spre mirosul fin al pielii asprite
de secundele sfidatoare ale timpului inghetat
si-mi imaginez ca sangele fierbinte
se revarsa prin porii indurerati ai sufletului meu...
Ma asez pe o lacrima tarzie
si-mi imaginez ca esti aici, printre umbre si visare,
ca toate iluziile mi le alungi cu un zambet,
ca transformi universul fiintei mele dintr-o lacrima prelinsa pe obraz intr-o picatura de otrava dulce....
Dar deschid larg ochii si realizez ce singura sunt
si ma alatur ingerilor morti
cu inima mea si cu dragostea pustie din ea...
023.194
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Azamfirei Andreea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 192
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Azamfirei Andreea. “Iluzii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/azamfirei-andreea/poezie/136885/iluziiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AA
Iti multumesc pentru sfaturi. E prima cand imi trimit \"gandurile\" spre a fi impartasite... In mare parte am tinut cont de saturile tale. Multumesc.
0
Incep cu \"De vorba cu ploaia\" care mi-a placut. Ploaia, careia tu ii ceri ajutorul, este apa si, dupa cum bine stii, ea are rol purificator, de curatare. Ploaia spala de pacate, de dureri. Ideea e draguta in poezie, dar mai ai de lucrat. Ai cateva imagini foarte dragute, se vede ca rasare din suflet, totusi ai face bine sa mai lucrezi la partea tehnica, ce zici?:)
Apoi\"Ultima noastra secunda\"..fara a fi cu suparare..eu as renunta la ai da titlul de poezie. Puteai sa o incadrezi la \"personale\" caci imi dau seama ca versurile alea au luat nastere de la feluritele sentimente aparute in tine. dar poezie nu e.
Si, am ajuns si la textul de fata..\"iluzii\"..da, imi place, poate mai mult decat cea cu ploaia, eu sper sa evoluezi.
As vrea totusi sa iti dau cateva sugestii.:)
Incepi bine, in forta as putea spune, titlul e in concordanta cu textul, bine ales(asta m-a si atras). Doar ca, la sfarsit, cu ultima strofa..dezamagesti
\"Dar deschid larg ochii si realizez ce singura sunt
si ma alatur ingerilor morti
cu inima mea si cu dragostea pustie din ea.......... \"
Eu ti-as zice sa renunti la ea. Finalul ar putea fi penultima strofa, bine realizata. Inca ceva, daca totusi te hotarasti sa opresti si ultima strofa... pune doar trei puncte de suspensie ca se intelege ca vrei sa lasi suspans acolo. in plus, nici nu exista, ca semne de punctuatie, insiruirea aia de puncte.:)
ce mi-a placut foarte mult, si vreau sa te felicit pentru asta, au fost versurile:
\"Imi impletesc degetele cu bataile disperate ale inimii
si-mi imaginez ca pot cuprinde toate pauzele strivite
de iluzii desarte si dorinte spulberate....\".Foarte bien coturate, foarte bine transmis sentimentul lectorului. Daca ai face poezii cum e strofa asta, ai fi fosrte apreciata.
Te mai urmaresc, sa vedem daca tii seama de sfaturile mele.
drag, Dana