Poezie
Gothice
mie, si celui de dincolo
1 min lectură·
Mediu
Acestui chin, târzie toamnă,
I-aprind oprite respirări
Și-atâtea goluri prăbușite,
Cu rugăciunea mea, în rugăciune
Și-n cântec trist pe aripi de fluier.
În umbra lunii, ou tomnatic,
Revin adnat pe rug de ape;
Și gândurilor interzis
Aud cântând prin vinele-mi albe
Jocul de sânge rece și inert -
Metamorfozelor lacustre rug…
Apun șoapte spre pustiu sepulchru,
Și amintiri la nunțile de cruci,
Acestui chin, târzie toamnă,
Când știu să-mi fluier abortiv.
Pieri, deltaic ritm, rătăcirii-n veci!
Adio ție Cer, adio!
V-aștept la nunta mea de cruci.
005344
0
