Nerecunosc trupul tău ascuns dincolo de evantaiul deschis
de parcă nici fiordurile gravate în minte-atât de bine
nu mai sunt aceleași ca în alte durate de respirație..
Au coborât alte perdele
Te-ai lipit de lună atât de bine
încât nu-mi dau seama cine-i de veghe asupra mea în noapte.
Adormită începi să devii lună
și mâinile tale se văd din ce în ce mai bine,
de pe Terra,
ca două
