Poezie
duminici înotând spre casă
1 min lectură·
Mediu
duminici înotând spre casă
prea plin e birtul de bețivi
prea stinsă-i candela pe masă
plâng din icoane sfinți captivi
și plouă, plouă în răscruce
n-avem genunchi de-îngenunchiat
nici dreaptă să schițăm o cruce
Hristosul nostru n-a-nviat
l-am izgonit din noi căci timpul
nu ne ajunge s-adunăm
comori lumești precum nisipul
de unde timp să ne-nchinăm?
duminica, o zi cănd coase
visează-al ierbii blând sărut...
ne-a ruginit credința-n oase
ne ceartă-n somn părinți de lut
de ce ne mai mirăm zadarnic
că bat puhoiele la porți
și nu-nțelegem că amarnic
ne blestemă străbunii morți
zidiți genunchi adănc în luturi
înspre peretele cu Crist
de lacrimi înecate ciuturi
așterne-ți-le-n acatist.
002.023
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurica Istrate
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Aurica Istrate. “duminici înotând spre casă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurica-istrate/poezie/13946883/duminici-inotand-spre-casaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.