Poezie
Roua
"Doamne, vreau să vorbim noi doi. Zi-mi doar unde să plec lumea."
1 min lectură·
Mediu
Cuvântul nu ți-a trebuit,
l-ai lăsat în buzunarul lui Dumnezeu la Facere.
Am sufletul printre fierul vechi de afară.
Un pod al șopârlelor.
Gropi,
mi-ai dat mâinile să le astup
până se întoarce ploaia.
Mi-aș face o cruce din fier vechi
să-mi țină roua, apa și păsările.
Mi-au trebuit mai mult de 2000 de ani de tăcere.
Mă gândesc doar cum m-aș ridica,
fără mâini, fără picioare
spre cele patru capete ale crucii.
0021
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Aurelia Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 73
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Aurelia Petrea. “Roua.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/aurelia-petrea-1/poezie/14205838/rouaComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
