Rămâi
Îți pun inima mea sub cruce să-ți fie vas și lărgește-o, Doamne, să nu cadă vreo picătură pe alături, mai rămâi pe cruce să-i fii umbră până îți înfloresc trandafirii la picioare.
APAurelia PetreaRoua
Cuvântul nu ți-a trebuit, l-ai lăsat în buzunarul lui Dumnezeu la Facere. Am sufletul printre fierul vechi de afară. Un pod al șopârlelor. Gropi, mi-ai dat mâinile să le astup până se întoarce
APAurelia PetreaBaterii
Arunc rochia jos, Încălțările, Să umbli prin mine Scotocește, Răstoarnă cutiile, Toate sertarele Deschide-le, Întoarce și patul pe dos până îmi găsești inima și poeziile într-o carte, în dulapul de
APAurelia PetreaLumea păpușilor
Se clatină pământul în albul dimineții. Încerc lacrimile unui copil, mă ating cumva de dorință. Mă înconjor cu păpuși; întunericul are ceva ușor de recunoscut: felul în care atinge îți
APAurelia PetreaNoi doi
Doamne, vreau să vorbim noi doi. Zi-mi doar unde să plec lumea.
APAurelia PetreaMintea mea
Mintea mea, un coș de semințe răsturnate de păsări. Le las în pernă, atacuri de panică înghesuite în puful de gâscă. Când mă trezesc: o autostradă, un turn de control la aritmii, mașini, o sută de
APAurelia Petrea13 Negru
S-a auzit glasul tău deasupra viu este trupul unde își caută cuib păsările sângele prin care curge o parte din mine risipește hrana celor slabi vai de cel care pustiește altarul unde mi-am
APAurelia Petreagară pentru doi
Am strigat dărâmaţi zidurile intraţi în case veţi găsi inimi dezvelite care nu au cunoscut bărbat sau femeie verde muşchiul acoperă locul în semn de supunere apele se retrag după ceasul tău
APAurelia PetreaÎmbracă Soarele
Dă-mi paltonul tău să-mi port inima, așa cum mi-ai purtat-o tu, mamă. Dă-mi și încălțările, să nu-mi julesc picioarele, când nu voi mai avea ca destinație sufletul să-mi poarte pașii. Dă-mi
APAurelia PetreaPixul
Doamne, aș vrea să-ți scriu ceva, dă-mi pixul Tău să fiu sigură că nu greșesc literele pe Inimă.
APAurelia Petreași a fost prima zi
m–au dus în pustiu să vadă cât voi sta fără apă vântul aducea diamante din sud fire de praf mi–au străpuns lacrimile rănile au cerut să se vindece dar pentru asta trebuia să știu ce culoare au
APAurelia PetreaRugăciune
Nu vreau decât să schimb cursul lacrimilor cât mai adânc în suflet să-mi răcorească pustiul și picioarele lui Dumnezeu Aș lărgi și cămașa să fac mai mult loc inimii în brațele lui Dumnezeu să
APAurelia Petrea