îngerul se ghemuiește pentru a nu înăbuși respirația sensului
pliat în faldurile metafizicului
am desenat un ochi galben pe cer
și, minune, ochiul a prins a-mi vorbi
dar cuvintele lui
Răsărise un gând
în puterea nopții
prins în mrejele somnului
dimineața s-a pierdut
dizolvat în lumină
toată ziua l-am căutat
dar el își găsise locul deja
în neființă